Ce ne așteaptă în 2023? Carnea crescută în laborator vine în magazin. Americanii au aprobat puiul artificial

Dacă anul 2022 ne-a învățat ceva, este că lucrurile pe care le considerăm de la sine în prezent nu sunt garantate mâine. Va aduce anul viitor sfârșitul lui Twitter? Desființarea criptomonedelor? Bilete la prețuri accesibile pentru Taylor Swift? O formă complet nouă de democrație? S-ar putea să nu putem prezice ce va evolua sau chiar dispărea în 2023, dar avem o idee destul de bună despre tendințele care ar putea lua lumea cu asalt în următoarele 12 luni.

NYP a consultat experți dintr-o gamă largă de domenii pentru a afla părerea lor despre marile schimbări care vor face ca anul 2023 să fie atât de memorabil. Iată la ce ne putem aștepta în anul 2023:

Carnea „falsă” crescută în laborator a parcurs un drum lung din 2013, când cofondatorul Google, Sergey Brin, a plătit 330.000 de dolari pentru primul burger creat din celulele stem ale unei vaci vii. Dar lucrurile au luat o mare întorsătură la începutul acestui an, când Food and Drug Administration a finalizat o „consultare înainte de introducerea pe piață” a puiului crescut în laborator de către compania californiană Upside Foods. FDA nu a mai avut „nicio altă întrebare” cu privire la siguranța produsului, aducând carnea cultivată în laborator cu un pas mai aproape de meniurile restaurantelor și de rafturile magazinelor alimentare.

FDA a aprobat puiul artificial

Upside Foods, cu sediul în California, a avut o mare victorie în 2022, când FDA a finalizat analizele inițiale ale produselor sale din carne cultivată în laborator fără a avea preocupări majore. Dacă totul merge bine, „carnea” Upside (cum ar fi burgerul de pui artificial) va apărea în curând în farfuriile din întreaga țară, una dintre numeroasele proteine bioingineriale aflate acum în curs de dezvoltare de către concurenți.

Un purtător de cuvânt al Upside a declarat pentru NY Post că încă mai așteaptă aprobarea autorităților de reglementare – USDA trebuie să efectueze inspecțiile la instalația de producție – dar puiul lor crescut în laborator va fi în curând în meniul de la Atelier Crenn din San Francisco, unde „bucătarul cu trei stele Michelin Dominique Crenn și-a pus ștampila de aprobare pe produsele noastre”.

Marea întrebare este: o vor aproba consumatorii? Potrivit sondajelor de opinie publică, în SUA doar persoanele foarte în vârstă și cele mai puțin educate se împotrivesc consumului de proteine crescute în laborator. Iar investitorii au băgat deja aproximativ 2 miliarde de dolari în carnea cultivată pe celule – care include start-up-uri concurente precum Gelatex Technologies și Eat Just – doar în ultimii doi ani, potrivit datelor Crunchbase.

#laborator #pui #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.