Experții de la Yale anunță cataclismul produs de Putin: Economia Rusiei este paralizată catastrofal

Un grup de economiști și experți în business de la Universitatea Yale din Statele Unite, a publicat unul dintre primele studii cuprinzătoare legate de economia actuală a Rusiei, la 5 luni de la invazia din Ucraina, ordonată de Putin. Raportul arată că sancțiunile occidentale paralizează în mod catastrofal economia Rusiei, iar țara a pierdut companii străine care au reprezentat 40% din PIB-ul său.

Retragerile a peste 1.000 de firme străine din Rusia și sancțiunile occidentale produc un adevărat cataclism în economia Rusiei, potrivit studiului efectuat de către economiștii americani și publicat pe 20 iulie 2022, pe platforma Social Science Research Network.

Sancțiunile Occidentului lovesc Rusia mult mai puternic decât o arată Vladimir Putin. Retragerile masive ale companiilor străine din afacerile din Rusia și sancțiunile paralizează în mod catastrofal economia țării.

Analiza economiștilor de la Universitatea Yale, condusă de profesorul Jeffrey Sonnenfeld, reprezintă unul dintre primele studii cuprinzătoare privind economia actuală a Rusiei, la 5 luni de la invazia lui Putin din Ucraina.

Studiul se bazează pe surse și date private din limba rusă, incluzând informații legate de consum, verificate din mai multe surse, rapoarte de la partenerii comerciali internaționali ai Rusiei și extrase din datele furnizate de operatorii de transport maritim.
Primele concluzii precizează faptul că producția internă a Rusiei a ajuns într-un blocaj complet, fără capacitatea de a înlocui afacerile, produsele și talentele pierdute (peste 1.000 de companii străine au anunțat că își scot afacerile din Rusia sau le diminuează masiv), golirea bazei interne de inovații și producție, ce a condus la creșterea prețurilor și la îngrijorarea consumatorilor.

Datele din raportul de la Yale spun totul despre paralizarea economiei Rusiei. Astfel, importurile Rusiei de gaze spre UE au căzut de la 12 miliarde de mc în iunie 2021, la 10 miliarde de mc în februarie 2022 până la 4,5 miliarde de mc în iunie 2022 (acestea au fost depășite de importurile de gaze lichefiate din SUA, cu 5,5 miliarde de mc).

China este mult mai importantă pentru Rusia, decât invers. Datele arată că schimburile dintre cele două țări sunt asimetrice.

Importurile Rusiei din China sunt uriașe (China este pe primul loc în topul țărilor de unde Moscova importă) – 72,68 miliarde de dolari în 2021, pe când în topul țărilor unde China exportă, Rusia se află de-abia pe locul 11 (pe primul loc sunt SUA, unde Beijingul a exportat produse de 506 miliarde de dolari).

Jumătate din rezervele valutare ale Rusiei de 600 de miliarde de dolari sunt înghețate în străinătate, în SUA, UE și Japonia, ca urmare a sancțiunilor. Raportul arată că un sfert din rezervele rămase în Rusia (300 de miliarde de dolari), adică 75 de miliarde de dolari deja a fost cheltuit, de la începutul războiului.

Vânzările și consumul au scăzut în luna mai 2022 în Rusia cu aproximativ 20%, industria auto e în colaps scăzând cu peste 90%.

Propaganda Moscovei care anunță că economia Rusiei și-a revenit pur și simplu nu este acoperită de date reale, iar faptele demonstrează că sancțiunile occidentale și retragerile de afaceri și capital paralizează catastrofal țara, iar inflația a ajuns la 20%.

#paralizata #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.