Exportăm tone, dar nu valoare: industria făinii crește, dar rămâne captivă la prețuri mici

23 Mart. 2025, 11:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mart. 2025, 11:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat o transformare semnificativă pe piața comerțului extern cu făină în perioada 2022–2025, trecând de la o dependență majoră de importuri la o poziție de exportator net. Conform unei analize realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, în doar doi ani balanța comercială s-a inversat radical.

Dacă în anul 2022 importurile de făină însumau 26,4 milioane kg, iar exporturile doar 8,9 milioane kg, în 2024 situația s-a schimbat semnificativ – exporturile au crescut la 27,4 milioane kg, depășind importurile de 24,6 milioane kg. Tendința se menține și în primele luni ale anului 2025, când exportul (4,5 milioane kg) continuă să depășească importul (4,2 milioane kg).

„Această dinamică demonstrează o creștere semnificativă a competitivității industriei de morărit din Moldova și o orientare clară spre piața externă”, subliniază Iurie Rija.

Deși cantitativ exporturile au crescut, din punct de vedere valoric, importurile continuă să domine: din totalul de 878,6 milioane lei ai comerțului cu făină în perioada 2022–2025, 64% reprezintă importuri. În 2024, de exemplu, Moldova a importat făină în valoare de 162,2 milioane lei, dar a exportat de doar 133 milioane lei.

Această discrepanță reflectă diferențele mari de preț: în 2022, un kg de făină importată costa în medie 12 lei, în timp ce făina exportată era vândută cu doar 6,8 lei/kg. În 2024, diferența s-a redus, dar rămâne semnificativă (9,8 lei/kg import vs. 5,0 lei/kg export).

Motivul? Moldova importă făină de calitate superioară, destinată industriei de panificație și patiserie, și exportă făină din gama medie de preț.

Ucraina este cel mai mare furnizor de făină pentru Moldova (81,8% din totalul importurilor de făină din grâu moale), urmată de România (9,2%) și Rusia (4,7%). La export, România absoarbe 76,7% din făina moldovenească, iar Israelul devine un partener emergent, cu o creștere spectaculoasă: de la 50.000 kg în 2022 la 9,4 milioane kg în 2024.

Atât pe segmentul de import, cât și pe cel de export, piața este dominată de câteva companii mari. La import, GALEXIM GRUP SRL deține o cotă de 44,5%, iar la export, SC OLEINEAC SRL, MACINATORUL SRL și TANLEO SRL controlează împreună peste 60% din volumul total exportat.

Potrivit lui Iurie Rija, industria morăritului din Moldova se află într-un moment de transformare structurală: s-a trecut de la un model importator la unul orientat spre export, se menține diferența de preț între făina importată și cea exportată, piața devine tot mai conectată la fluxurile regionale, cu România și Israel în prim-plan iar sectorul are nevoie de investiții în tehnologie și calitate pentru a crește valoarea adăugată.

„Este momentul ca industria morăritului să facă pasul spre produse cu înaltă valoare adăugată și să-și consolideze poziția pe piețele internaționale. Cu strategii clare, Moldova poate deveni un jucător important în regiune”, a conchis directorul Asociației Agrocereale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Nov. 2026, 15:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 15:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile gazelor naturale pe piața europeană au depășit vineri, 20 noiembrie, pragul de 86 de euro/MWh, pe fondul reducerii livrărilor din Norvegia, al prognozelor de vreme rece și al temerilor cu privire la aprovizionarea în sezonul de iarnă. Situația este agravată și de nivelul scăzut al rezervelor de gaze din depozitele europene și de perturbările livrărilor de gaz natural lichefiat (GNL) provocate de conflictul militar din Orientul Mijlociu.

Potrivit datelor Trading Economics, cotațiile gazelor naturale pe piața de referință TTF din Olanda au urcat vineri la peste 86 de euro pentru un megawatt-oră și și-au continuat creșterea din ședința precedentă. Scumpirea este alimentată de îngrijorările că Europa ar putea intra în lunile cele mai reci ale iernii cu resurse insuficiente pentru a face față unor perioade prelungite de temperaturi foarte scăzute.

Unul dintre factorii care au pus presiune pe piață este reducerea exporturilor norvegiene de gaze, în special din cauza unor întreruperi ale producției la zăcământul Troll, unul dintre cele mai importante din Europa. Problemele tehnice au afectat fluxurile de gaze către piețele europene într-un moment în care cererea pentru încălzire începe să crească.

În paralel, prognozele meteorologice indică o răcire a vremii în nord-vestul Europei, ceea ce ar putea determina un consum mai mare de gaze și retrageri accelerate din depozitele subterane.

Datele pentru 19 noiembrie arată că depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de numai 69,8%, comparativ cu 81,2% în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența de 11,4 puncte procentuale indică o rezervă semnificativ mai mică pentru acoperirea consumului din timpul iernii.

În Republica Moldova tariful la gaz este de 26,14 lei metrul cub și s-a majorat cu peste 70% în luna septembrie. La începutul săptămânii curente, ministrul Energiei, Dorin Junghietu declara că tarifele s-ar putea reduce cu 1,50 lei urmare a optimizării costurilor de distribuție.