Exportăm tone, dar nu valoare: industria făinii crește, dar rămâne captivă la prețuri mici

23 Mart. 2025, 11:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mart. 2025, 11:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat o transformare semnificativă pe piața comerțului extern cu făină în perioada 2022–2025, trecând de la o dependență majoră de importuri la o poziție de exportator net. Conform unei analize realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, în doar doi ani balanța comercială s-a inversat radical.

Dacă în anul 2022 importurile de făină însumau 26,4 milioane kg, iar exporturile doar 8,9 milioane kg, în 2024 situația s-a schimbat semnificativ – exporturile au crescut la 27,4 milioane kg, depășind importurile de 24,6 milioane kg. Tendința se menține și în primele luni ale anului 2025, când exportul (4,5 milioane kg) continuă să depășească importul (4,2 milioane kg).

„Această dinamică demonstrează o creștere semnificativă a competitivității industriei de morărit din Moldova și o orientare clară spre piața externă”, subliniază Iurie Rija.

Deși cantitativ exporturile au crescut, din punct de vedere valoric, importurile continuă să domine: din totalul de 878,6 milioane lei ai comerțului cu făină în perioada 2022–2025, 64% reprezintă importuri. În 2024, de exemplu, Moldova a importat făină în valoare de 162,2 milioane lei, dar a exportat de doar 133 milioane lei.

Această discrepanță reflectă diferențele mari de preț: în 2022, un kg de făină importată costa în medie 12 lei, în timp ce făina exportată era vândută cu doar 6,8 lei/kg. În 2024, diferența s-a redus, dar rămâne semnificativă (9,8 lei/kg import vs. 5,0 lei/kg export).

Motivul? Moldova importă făină de calitate superioară, destinată industriei de panificație și patiserie, și exportă făină din gama medie de preț.

Ucraina este cel mai mare furnizor de făină pentru Moldova (81,8% din totalul importurilor de făină din grâu moale), urmată de România (9,2%) și Rusia (4,7%). La export, România absoarbe 76,7% din făina moldovenească, iar Israelul devine un partener emergent, cu o creștere spectaculoasă: de la 50.000 kg în 2022 la 9,4 milioane kg în 2024.

Atât pe segmentul de import, cât și pe cel de export, piața este dominată de câteva companii mari. La import, GALEXIM GRUP SRL deține o cotă de 44,5%, iar la export, SC OLEINEAC SRL, MACINATORUL SRL și TANLEO SRL controlează împreună peste 60% din volumul total exportat.

Potrivit lui Iurie Rija, industria morăritului din Moldova se află într-un moment de transformare structurală: s-a trecut de la un model importator la unul orientat spre export, se menține diferența de preț între făina importată și cea exportată, piața devine tot mai conectată la fluxurile regionale, cu România și Israel în prim-plan iar sectorul are nevoie de investiții în tehnologie și calitate pentru a crește valoarea adăugată.

„Este momentul ca industria morăritului să facă pasul spre produse cu înaltă valoare adăugată și să-și consolideze poziția pe piețele internaționale. Cu strategii clare, Moldova poate deveni un jucător important în regiune”, a conchis directorul Asociației Agrocereale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Aug. 2026, 17:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Aug. 2026, 17:00 // Actual //  Grîu Tatiana

Bitcoin a revenit puternic pe piață și a urcat vineri până la aproximativ 79.500 de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele luni. Ulterior, criptomoneda s-a stabilizat în jurul valorii de 77 700 de dolari, ceea ce înseamnă un avans de peste 25% față de începutul săptămânii.

Creșterea vine după o perioadă îndelungată de slăbiciune. Timp de șase săptămâni, Bitcoin s-a tranzacționat într-un interval restrâns, între 62 000 și 66 000 de dolari, după ce pierduse mai mult de jumătate din valoarea record de aproximativ 126 000 de dolari atinsă în octombrie anul trecut. La începutul lunii iulie, moneda coborâse până în jurul valorii de 57 600 de dolari.

Unul dintre principalii factori care au alimentat revenirea este închiderea masivă a pozițiilor „short”, prin care traderii mizau pe scăderea Bitcoinului. Pe măsură ce prețul a început să crească, aceste poziții au fost închise rapid, ceea ce a amplificat și mai mult avansul. Potrivit datelor Coinglass, din 19 august au fost lichidate poziții short pe contractele futures perpetue Bitcoin în valoare de peste 2 miliarde de dolari.

Un impuls suplimentar a venit din Statele Unite. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat majorarea volumului de răscumpărare a obligațiunilor pe termen lung, măsură care a redus presiunea de pe piața obligațiunilor și a crescut apetitul investitorilor pentru active mai riscante, inclusiv criptomonede.

Sentimentul pozitiv a fost susținut și de apropierea administrației Trump de industria cripto. Președintele american s-a întâlnit cu reprezentanți ai unor companii importante din domeniu și a cerut Congresului să adopte Clarity Act, proiectul de lege care ar urma să stabilească un cadru mai clar pentru piața activelor digitale.

Pe piață au revenit și investitorii instituționali. Cele 13 ETF-uri americane spot pe Bitcoin au atras peste 1 miliard de dolari între 17 și 19 august, iar intrările din această săptămână ar putea fi cele mai mari din ianuarie.

În același timp, investitorii mari, cunoscuți drept „balene Bitcoin”, au cumpărat criptomonede în valoare de aproximativ 2,75 miliarde de dolari în ultimele 60 de zile, potrivit CryptoQuant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!