Exportăm tone, dar nu valoare: industria făinii crește, dar rămâne captivă la prețuri mici

23 Mart. 2025, 11:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Mart. 2025, 11:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat o transformare semnificativă pe piața comerțului extern cu făină în perioada 2022–2025, trecând de la o dependență majoră de importuri la o poziție de exportator net. Conform unei analize realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”, în doar doi ani balanța comercială s-a inversat radical.

Dacă în anul 2022 importurile de făină însumau 26,4 milioane kg, iar exporturile doar 8,9 milioane kg, în 2024 situația s-a schimbat semnificativ – exporturile au crescut la 27,4 milioane kg, depășind importurile de 24,6 milioane kg. Tendința se menține și în primele luni ale anului 2025, când exportul (4,5 milioane kg) continuă să depășească importul (4,2 milioane kg).

„Această dinamică demonstrează o creștere semnificativă a competitivității industriei de morărit din Moldova și o orientare clară spre piața externă”, subliniază Iurie Rija.

Deși cantitativ exporturile au crescut, din punct de vedere valoric, importurile continuă să domine: din totalul de 878,6 milioane lei ai comerțului cu făină în perioada 2022–2025, 64% reprezintă importuri. În 2024, de exemplu, Moldova a importat făină în valoare de 162,2 milioane lei, dar a exportat de doar 133 milioane lei.

Această discrepanță reflectă diferențele mari de preț: în 2022, un kg de făină importată costa în medie 12 lei, în timp ce făina exportată era vândută cu doar 6,8 lei/kg. În 2024, diferența s-a redus, dar rămâne semnificativă (9,8 lei/kg import vs. 5,0 lei/kg export).

Motivul? Moldova importă făină de calitate superioară, destinată industriei de panificație și patiserie, și exportă făină din gama medie de preț.

Ucraina este cel mai mare furnizor de făină pentru Moldova (81,8% din totalul importurilor de făină din grâu moale), urmată de România (9,2%) și Rusia (4,7%). La export, România absoarbe 76,7% din făina moldovenească, iar Israelul devine un partener emergent, cu o creștere spectaculoasă: de la 50.000 kg în 2022 la 9,4 milioane kg în 2024.

Atât pe segmentul de import, cât și pe cel de export, piața este dominată de câteva companii mari. La import, GALEXIM GRUP SRL deține o cotă de 44,5%, iar la export, SC OLEINEAC SRL, MACINATORUL SRL și TANLEO SRL controlează împreună peste 60% din volumul total exportat.

Potrivit lui Iurie Rija, industria morăritului din Moldova se află într-un moment de transformare structurală: s-a trecut de la un model importator la unul orientat spre export, se menține diferența de preț între făina importată și cea exportată, piața devine tot mai conectată la fluxurile regionale, cu România și Israel în prim-plan iar sectorul are nevoie de investiții în tehnologie și calitate pentru a crește valoarea adăugată.

„Este momentul ca industria morăritului să facă pasul spre produse cu înaltă valoare adăugată și să-și consolideze poziția pe piețele internaționale. Cu strategii clare, Moldova poate deveni un jucător important în regiune”, a conchis directorul Asociației Agrocereale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 17:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.