„Exportul s-a primitivizat”: Moldova vinde semințe în loc de produse

Exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au crescut în 2025, însă tot mai multă materie primă este vândută peste hotare în detrimentul produselor procesate, arată o analiză prezentată de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit analizei, producția agricolă a crescut cu 13,8% în 2025, după trei ani consecutivi de declin. În același timp, exporturile agro-alimentare au ajuns la 1,8 miliarde de dolari, iar în trimestrul IV au atins 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial din istorie.

„Anul 2025 s-a apropiat de nivelul din 2021, considerat cel mai bun an agricol din istoria Republicii Moldova. Dacă tendința continuă, 2026 ar putea depăși recordurile”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor a fost determinată în principal de oleaginoase (+226,3 milioane dolari), fructe și nuci (+39,2 milioane), precum și de lapte și produse lactate (+6,3 milioane).

Totuși, economistul atrage atenția asupra schimbării structurii exporturilor. În 2025, exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari, în timp ce exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023.

„Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, care are o valoare adăugată mult mai mare”, a explicat Ioniță.

Datele mai arată că produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor Moldovei în 2025, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani.

În același timp, pentru prima dată, importurile de produse alimentare au depășit exporturile. Moldova a exportat produse alimentare de 596 milioane de dolari, dar a importat de 797 milioane, rezultând un deficit comercial de circa 201 milioane de dolari.

„Avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Ea trebuie procesată în țară pentru a crea valoare adăugată, locuri de muncă și venituri la buget”, a subliniat economistul.

Un alt exemplu al acestei tendințe este scăderea exporturilor de ulei – de la 376 milioane dolari în 2022 la 129 milioane în 2025, în timp ce exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 milioane de dolari.

„În loc să exportăm produse alimentare sau din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#produse alimentare #Cereale #export #Veaceslav Ioniță

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.