Salariile în Chișinău cresc, dar populația scade. Ce arată datele statistice

Salariile din Chișinău au continuat să crească în 2025, investițiile s-au majorat, iar turismul a înregistrat un nou avans, însă populația capitalei continuă să scadă, iar transportul de mărfuri a intrat pe un trend negativ. Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului privind situația social-economică a municipiului Chișinău publicat de Biroul Național de Statistică.

Datele BNS relevă că, salariul mediu lunar brut în Chișinău a ajuns în 2025 la peste 18 mii lei, cu 8,8% mai mult decât în 2024 și cu aproximativ 17% peste media pe țară. Capitala rămâne astfel principalul centru economic al Republicii Moldova în ceea ce privește veniturile populației.

În același timp, investițiile au crescut și ele. Volumul investițiilor în active imobilizate a depășit 26,8 miliarde de lei, în creștere cu 15,8% față de anul precedent. Cele mai mari sume au fost direcționate către mașini și utilaje, clădiri rezidențiale și construcții inginerești.

Industria capitalei a înregistrat și ea o evoluție pozitivă. Producția industrială a crescut cu 4,1% în 2025 comparativ cu anul precedent, în principal datorită majorării producției în industria prelucrătoare.

Sectorul turistic a continuat să se redreseze. În structurile de cazare din Chișinău au fost înregistrați aproape 357 de mii de turiști, cu 10,2% mai mult decât în 2024. Majoritatea vizitatorilor aproximativ 73% au fost turiști străini. Cei mai mulți au venit din Ucraina și România, urmați de turiști din Statele Unite, Germania, Israel și Turcia.

Pe de altă parte, datele demografice arată că sporul natural al populației rămâne negativ. În 2025 s-au născut 5.962 de copii, cu 3,3% mai puțin decât în anul precedent, iar numărul deceselor a ajuns la 6.139. Diferența dintre cele două valori a dus la un spor natural negativ de 177 de persoane.

În transporturi, numărul pasagerilor a crescut considerabil. Autobuzele și microbuzele au transportat 86,1 milioane de pasageri, cu 13,7% mai mult decât în 2024, iar troleibuzele aproape 200 de milioane de pasageri, în creștere cu 9,5%.

În schimb, transportul de mărfuri a scăzut. Întreprinderile de transport rutier au transportat aproximativ 9,6 milioane de tone de mărfuri, cu 4,3% mai puțin decât în anul precedent.

Raportul mai arată că prețurile de consum au crescut în medie cu 8% în 2025, majorările fiind determinate în special de scumpirea serviciilor pentru populație, care au crescut cu peste 14%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #Chisinau #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.