100 de mii de tone de sfeclă de zahăr nerecoltate: agricultorii estimează pierderi de până la 90 de milioane de lei

Circa 100 de mii de tone de sfeclă de zahăr au rămas nerecoltate și au putrezit pe câmpurile din nordul Republicii Moldova, după ce ploile din toamnă și înghețurile timpurii din iarnă au făcut imposibilă intrarea utilajelor pe teren.

Potrivit estimărilor producătorilor, aproximativ 2 mii de hectare de sfeclă nu au mai fost recoltate, ceea ce a generat pierderi semnificative pentru agricultori. Președintele Asociației cultivatorilor de sfeclă de zahăr, Alexei Chiriac, spune că unele gospodării nu au reușit să valorifice deloc producția, notează agroexpert.md.

„Au rămas nerecoltate aproape 2 mii de hectare, iar în jur de 100 de mii de tone de sfeclă putrezesc în pământ, ceea ce ar însemna pierderi de minimum 80–90 de milioane de lei”, a declarat Chiriac. Potrivit lui, chiar și acolo unde sfecla a fost recoltată iarna, conținutul de zahăr a fost redus, iar prețul obținut la fabrică a fost mai mic.

Problemele au afectat și industria de procesare. Reprezentantul unei companii producătoare de zahăr, Nicolae Ciubuc, afirmă că fabricile au lucrat mult sub capacitate din cauza lipsei de materie primă.

„Am avut doi ani la rând circumstanțe extrem de dificile pentru industria zahărului. A rămas în câmp un volum mare de sfeclă care nu mai poate fi prelucrată”, a menționat Ciubuc.

El a adăugat că, pe lângă pierderile agricultorilor, venitul ratat pentru industrie ar putea ajunge la aproximativ 200 de milioane de lei, iar autoritățile și companiile analizează posibile măsuri de sprijin pentru producători.

#nerecoltată #sfecla de zahar #pierderi #agricultori #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.