100 de mii de tone de sfeclă de zahăr nerecoltate: agricultorii estimează pierderi de până la 90 de milioane de lei

Circa 100 de mii de tone de sfeclă de zahăr au rămas nerecoltate și au putrezit pe câmpurile din nordul Republicii Moldova, după ce ploile din toamnă și înghețurile timpurii din iarnă au făcut imposibilă intrarea utilajelor pe teren.

Potrivit estimărilor producătorilor, aproximativ 2 mii de hectare de sfeclă nu au mai fost recoltate, ceea ce a generat pierderi semnificative pentru agricultori. Președintele Asociației cultivatorilor de sfeclă de zahăr, Alexei Chiriac, spune că unele gospodării nu au reușit să valorifice deloc producția, notează agroexpert.md.

„Au rămas nerecoltate aproape 2 mii de hectare, iar în jur de 100 de mii de tone de sfeclă putrezesc în pământ, ceea ce ar însemna pierderi de minimum 80–90 de milioane de lei”, a declarat Chiriac. Potrivit lui, chiar și acolo unde sfecla a fost recoltată iarna, conținutul de zahăr a fost redus, iar prețul obținut la fabrică a fost mai mic.

Problemele au afectat și industria de procesare. Reprezentantul unei companii producătoare de zahăr, Nicolae Ciubuc, afirmă că fabricile au lucrat mult sub capacitate din cauza lipsei de materie primă.

„Am avut doi ani la rând circumstanțe extrem de dificile pentru industria zahărului. A rămas în câmp un volum mare de sfeclă care nu mai poate fi prelucrată”, a menționat Ciubuc.

El a adăugat că, pe lângă pierderile agricultorilor, venitul ratat pentru industrie ar putea ajunge la aproximativ 200 de milioane de lei, iar autoritățile și companiile analizează posibile măsuri de sprijin pentru producători.

#nerecoltată #sfecla de zahar #pierderi #agricultori #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.