Exporturile de pomușoare înghețate au crescut de 4 ori: Moldova devine jucător-cheie în regiune

Ramura pomușoarelor se transformă rapid într-un sector strategic al economiei Republicii Moldova. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”, exportul de pomușoare congelate a crescut spectaculos, iar consumul intern s-a multiplicat de cinci ori față de perioada de dinaintea anului 2015.

„Pomușoarele congelate ne permit să fim prezenți pe piața internațională în afara sezonului și să fim mai competitivi”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

În prezent, 80% din pomușoarele consumate în Moldova sunt de producție locală, comparativ cu doar 20% în 2015. Consumul per capita a crescut de la 400 grame în perioada sovietică la 8,8 kg în 2024, iar în 2025 se estimează că va depăși 10,5 kg pe cap de locuitor.

Structura producției de pomușoare în Moldova este dominată de căpșune (61,9%) și zmeură (32%), urmate de coacăze, cătină, mure, agriș și alte fructe de pădure.

Suprafețele cultivate au crescut de 2,5 ori față de anii 1990, iar astăzi 70% din plantațiile de pomușoare sunt deținute de populație, după ce vechile gospodării agricole sovietice s-au dizolvat.

În 2024, exportul total de pomușoare a fost de 3,9 milioane dolari, din care 43 milioane lei au provenit din vânzările de pomușoare congelate, un segment care a crescut de la doar 11 milioane lei în 2020. Astfel, acest tip de export a crescut cu aproape 300% în patru ani, contribuind semnificativ la extinderea potențialului de piață externă.

Principalele piețe de export în ultimii 5 ani sunt:

Rusia – 41,1%
Polonia – 32,6%
România – 18,6%
Belarus – 3,9%
Serbia – 2,6%
În același timp, importurile de pomușoare, necesare mai ales în sezonul rece, provin din țări precum Grecia, Spania, Turcia, Ucraina, Peru, Azerbaidjan, Chile, Macedonia de Nord și Columbia.

Piața pomușoarelor a fost estimată la:

304 mil. lei în 2016
430 mil. lei în 2020
1,055 miliarde lei în 2022
838 mil. lei în 2024

Din această sumă, 466 milioane lei reprezintă producția locală vândută în țară, iar 69 milioane lei provin din exporturi. Producția de import rămâne semnificativă (260 milioane lei), în special pentru sezonul rece.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pomusoare #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.