Radu Marian – când funcționarii o dau cu pistolul, el o drege cu tastatura

Liniște în Republica Moldova! Deputatul PAS, Radu Marian, a ieșit din cortina neînțelegerii și a făcut lumină într-un caz care a stârnit un val de opinii crtice, meme-uri. Nu, persoanele cu demnitate publică nu vor primi arme fără să treacă pe la medic și fără să știe pe ce parte se ține pistolul.

„Era doar un proiect. La primele etape. Era doar o idee. Proastă, desigur. Dar știți cum e, toate proiectele mari încep cu o prostie mică”, a explicat calm deputatul Marian, răspunzând „la mai multe întrebări primite pe subiect”.

Se pare că un grup de funcționari de la Ministerul Afacerilor Interne, probabil inspirați de filmele cu Chuck Norris și visând la o Moldovă unde fiecare șef de direcție are pistol în sertar, s-au gândit să sară peste psihologi și instructori, că doar ce e aia – o formalitate pentru muritorii de rând.

Proiectul prevedea, nici mai mult nici mai puțin, decât exceptarea „persoanelor cu demnitate publică” de la controlul medical și cursurile de instruire pentru portul de armă. Că, vorba aia, demnitatea bate evaluarea psihologică.

„E bine că a fost retras”, ne asigură Radu Marian, adăugând cu sinceritate dezarmantă că ideea a fost, cităm, „foarte proastă și neinspirată”. Nu e clar dacă proastă pentru că a fost gândită, sau pentru că a fost aflată de public, dar oricum e bine că a dispărut.

Surse din umbră spun că următorul proiect ar fi putut permite miniștrilor să conducă fără permis, iar deputaților să prescrie rețete, dar din fericire, cetățenii au intervenit la timp și au stricat tot vibe-ul legislativ.

Până atunci, liniștiți-vă: funcționarii publici nu vor fi înarmați (legal) fără testare. Nu pentru că n-ar vrea unii, ci pentru că s-a prins internetul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.