20% și nervii întinși! Banca Centrală rusă reduce dobânda, dar păstrează șurubul strâns

Banca Centrală a Rusiei (BCR) a anunțat astăzi o scădere a ratei dobânzii de politică monetară de la 21% la 20%, marcând prima reducere din septembrie 2022. În ciuda acestei decizii, instituția a avertizat că va menține o politică monetară strictă pentru o perioadă extinsă, în efortul de a readuce inflația la ținta stabilită pentru anul 2026.

Presiunile pentru reducerea dobânzii au venit din partea guvernului și mediului de afaceri, iar miniștrii Finanțelor și Dezvoltării Economice, Anton Siluanov și Maxim Reșetnikov, au susținut public necesitatea unei relaxări.

Potrivit BCR, presiunile inflaționiste încep să scadă: inflația de bază a ajuns la 4,4% în aprilie, iar inflația anualizată, ajustată sezonier, a coborât la 6,2%. Cu toate acestea, majoritatea indicatorilor arată o inflație persistentă între 5,5% și 7,5%.

Economia rusă, deși în curs de răcire, rămâne supraîncălzită, cu cererea internă depășind în continuare capacitatea de producție. Regulatorul constată că politica monetară dură începe să afecteze cererea de credite, în special în sectorul de retail și credite de consum.

Pe piața muncii, șomajul rămâne la minime istorice, iar salariile cresc într-un ritm care depășește productivitatea muncii. Cu toate acestea, tot mai puține companii indică lipsa de personal, iar planurile de creștere a salariilor devin mai moderate.

Împrumuturile scad, economisirea rămâne ridicată
Activitatea de creditare rămâne „modestă”: creditul de consum este în declin, iar cel corporativ crește lent. Totodată, rușii continuă să economisească intens, în ciuda ușoarei scăderi a ratelor dobânzilor la depozite.

Deși decizia de reducere a dobânzii a fost anticipată de piețe, Banca Centrală a păstrat o atitudine neutră privind evoluțiile viitoare, fără a sugera clar noi reduceri.

Potrivit analiștilor, următoarea reducere ar putea avea loc pe 25 iulie, iar până la finalul anului rata ar putea ajunge la 14–19%, în funcție de evoluția inflației și a riscurilor geopolitice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #rata #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina