20% și nervii întinși! Banca Centrală rusă reduce dobânda, dar păstrează șurubul strâns

Banca Centrală a Rusiei (BCR) a anunțat astăzi o scădere a ratei dobânzii de politică monetară de la 21% la 20%, marcând prima reducere din septembrie 2022. În ciuda acestei decizii, instituția a avertizat că va menține o politică monetară strictă pentru o perioadă extinsă, în efortul de a readuce inflația la ținta stabilită pentru anul 2026.

Presiunile pentru reducerea dobânzii au venit din partea guvernului și mediului de afaceri, iar miniștrii Finanțelor și Dezvoltării Economice, Anton Siluanov și Maxim Reșetnikov, au susținut public necesitatea unei relaxări.

Potrivit BCR, presiunile inflaționiste încep să scadă: inflația de bază a ajuns la 4,4% în aprilie, iar inflația anualizată, ajustată sezonier, a coborât la 6,2%. Cu toate acestea, majoritatea indicatorilor arată o inflație persistentă între 5,5% și 7,5%.

Economia rusă, deși în curs de răcire, rămâne supraîncălzită, cu cererea internă depășind în continuare capacitatea de producție. Regulatorul constată că politica monetară dură începe să afecteze cererea de credite, în special în sectorul de retail și credite de consum.

Pe piața muncii, șomajul rămâne la minime istorice, iar salariile cresc într-un ritm care depășește productivitatea muncii. Cu toate acestea, tot mai puține companii indică lipsa de personal, iar planurile de creștere a salariilor devin mai moderate.

Împrumuturile scad, economisirea rămâne ridicată
Activitatea de creditare rămâne „modestă”: creditul de consum este în declin, iar cel corporativ crește lent. Totodată, rușii continuă să economisească intens, în ciuda ușoarei scăderi a ratelor dobânzilor la depozite.

Deși decizia de reducere a dobânzii a fost anticipată de piețe, Banca Centrală a păstrat o atitudine neutră privind evoluțiile viitoare, fără a sugera clar noi reduceri.

Potrivit analiștilor, următoarea reducere ar putea avea loc pe 25 iulie, iar până la finalul anului rata ar putea ajunge la 14–19%, în funcție de evoluția inflației și a riscurilor geopolitice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #rata #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.