Moldova pierde 80 de milioane din rezervele valutare în mai

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au înregistrat o scădere de 80,94 milioane euro în luna mai, ajungând la 4.84 miliarde de euro la data de 30 mai 2025, față de 4.92 miliarde de euro la finele lunii aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Diminuarea rezervelor valutare a fost generată în principal de plățile aferente serviciului datoriei publice externe, în sumă de 136,78 milioane euro. Alte cauze au fost: reevaluarea negativă a valorilor mobiliare din portofoliul BNM: -7,56 milioane euro, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor: -2,89 milioane euro și ieșirile nete din rezervele obligatorii în valută ale băncilor: -0,73 milioane euro.

În același timp, o serie de încasări și ajustări valutare au avut un efect pozitiv asupra nivelului rezervelor: 28,41 milioane euro au fost încasate de Ministerul Finanțelor, dintre care, 24,88 milioane euro – împrumut din partea Guvernului Canadei, 0,05 milioane euro – grant oferit de Guvernul Slovaciei, 3,48 milioane euro – finanțări pentru proiecte investiționale, aprecierea cursurilor valutare față de euro: +18,73 milioane euro, venituri din gestionarea rezervelor: +13,51 milioane euro, operațiuni de tip swap valutar: +4,95 milioane euro și intrări în conturile pentru asistență externă: +0,82 milioane euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #scadere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.