Factura energetică înghite 10% din PIB-ul Moldovei. Tofan: Renunțarea la gazul rusesc are un cost

25 Sept. 2026, 15:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 15:26 // Actual //  Ursu Victor

Importurile de energie ale Republicii Moldova au ajuns să reprezinte aproximativ 10% din Produsul Intern Brut al țării, în condițiile în care economia rămâne puternic dependentă de resursele energetice cumpărate din exterior, a declarat premierul Vasile Tofan într-un interviu acordat Bloomberg, în timpul vizitei sale la New York.

„În termeni economici, importurile noastre de energie reprezintă aproximativ 10% din PIB”, a declarat Tofan în cadrul emisiunii Bloomberg Surveillance.

Premierul a explicat că Republica Moldova și-a diversificat sursele de aprovizionare în ultimii ani și a redus dependența de gazele rusești. Or,  această schimbare a îmbunătățit securitatea energetică a țării, însă vine și cu un cost financiar.

„Ne-am diversificat și am renunțat la gazul rusesc. Dar acest lucru are un cost pentru noi”, a declarat Tofan, precizând că actuala creștere a prețurilor internaționale la gaze pune o presiune suplimentară asupra Republicii Moldova.

Șeful Guvernului a evidențiat, în același timp, dezvoltarea rapidă a producției de energie regenerabilă. Potrivit acestuia, ponderea regenerabilelor în Republica Moldova a crescut de la un nivel apropiat de zero la aproape 30% în numai cinci ani.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o nouă perioadă de volatilitate pe piețele energetice. Guvernul susține că peste 90% din necesarul de gaze pentru sezonul rece este deja contractat, însă o parte importantă a volumelor este indexată la cotațiile europene TTF. Astfel, existența contractelor nu înseamnă și un preț final fixat, costul efectiv urmând să depindă de cotațiile din momentul livrării.

În prima jumătate a lunii septembrie, cotația gazelor pe piața europeană TTF a ajuns la aproximativ 84 de euro/MWh, echivalentul a peste 1.000 de dolari pentru o mie de metri cubi. Nivelul este cu circa 50% mai mare decât reperul utilizat la calcularea actualului tarif la gaze din Republica Moldova.

09 Nov. 2026, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 14:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.