Făina de mac, regina importurilor! 89% din volume, 93% din valoare

Republica Moldova continuă să fie dependentă de importurile de făină din semințe sau fructe oleaginoase, potrivit unei analize realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale. În perioada 2022 – începutul anului 2025, volumul total al comerțului cu acest tip de produse a fost de 32 191 kg, dintre care doar 20 kg au fost exportate.

Importurile domină aproape în totalitate comerțul internațional în acest segment, reprezentând 99,94% din volumul total. Exportul s-a limitat la o singură livrare de 20 kg de făină de cânepă în Canada, înregistrată în 2023.

Importurile au crescut constant în perioada analizată: 6 583 kg în 2022, 9 484 kg în 2023 (+44%), 13 464 kg în 2024 (+42%) și 2 640 kg în primele luni din 2025, cu potențial de depășire a anului precedent.

Făina de mac domină piața și reprezintă 89% din cantitatea totală importată (28 750 kg), urmată de făina de in (6%), semințele oleaginoase pentru industria alimentară (2%) și alte tipuri precum făina de susan, cocos, dovleac, lupin etc.

Valoarea totală a comerțului internațional cu făină oleaginoasă a fost de 2 337 415 lei, dintre care 99,66% reprezintă importuri. Suma anuală a importurilor a crescut semnificativ: 418 949 lei în 2022, 673 874 lei în 2023 (+61%), 1 038 878 lei în 2024 (+54%), 197 856 lei în primele luni din 2025. Făina de mac domină și în valoare, reprezentând 93% din totalul importurilor (2 176 146 lei), ceea ce denotă o valoare unitară mai mare față de alte tipuri de făină.

Prețul mediu al făinii importate a crescut de la 57,4 lei/kg în 2023 la 74,2 lei/kg la începutul lui 2025. Cele mai scumpe produse au fost făina de lupin (130 lei/kg) și cea de dovleac (101,2 lei/kg).

Peste 91% din cantitatea importată provine din Cehia (67,6%) și România (24%).

România furnizează, pe lângă făina de mac, și semințe oleaginoase pentru alimentație și făină de cocos. Alte țări exportatoare: Rusia, Ucraina, Polonia și Franța. Doar nouă companii au efectuat importuri în perioada analizată.

Liderul absolut este CEDRUS COM SRL, cu 67,6% din importuri
Urmează MEDISON-PRIM SRL cu 21,76%
Singurul exportator a fost BIO ECORAW SRL, cu o singură livrare de 20 kg de făină de cânepă în Canada, în valoare de 7 857 lei (392,9 lei/kg). Piața este în creștere, în special datorită interesului pentru produse destinate alimentației sănătoase, iar făina de mac domină importurile, ceea ce creează riscuri legate de diversificare. Se conturează o posibilă oportunitate de dezvoltare a producției locale, în special pentru exportul de făină de nișă cu valoare adăugată ridicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina de mac #xporturi #cinepa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE