Falsa amiciție dintre Rusia și America de după 1990

28 Aug. 2022, 08:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Aug. 2022, 08:41 // Actual //  bani.md

Mai 2005. Paradă militară la Moscova. Un moment – cel de vîrf – din marile, grandioasele serbări,  iniţiate şi organizate de ruşi la aniversarea a 60 de ani de la Victoria Aliaţilor, scrie renumitul analist român pe blogul său Ion Cristoiu.

Chestia cu Victoria mă face să pufnesc în rîs. Victoria asupra cui? Pînă la prăbuşirea comunismului, se spunea de-a dreptul: asupra Germaniei naziste. Lucru adevărat, pentru că Germania nazistă fusese îngenuncheată. Azi însă, Germania e aliata Rusiei. Poate cea mai bună aliată, obligîndu-ne să ne amintim de alte momente ale apropierii dintre cei doi giganţi europeni: tratatul de la Rappalo, înţelegerea de la Moscova. Sintagma, “de pe vremuri”, cea adevărată, ar reaminti contemporanilor două amănunte neplăcute:

  • că Germania a fost cîndva nazistă,
  • că Germania s-a războit cu Rusia.

Prin Piaţa Roşie trec, rînduri-rînduri, ostaşii ruşi, moştenitorii Armatei Roşii. Din cînd în cînd, camerele de luat vederi se întorc asupra tribunei pentru a decupa o imagine: Putin lîngă Bush! În stînga şi-n dreapta lor, nevestele: Putina şi Bushoaica. În funcţie de reglarea unghiului, camerele mai agaţă din cînd în cînd şi pe nevasta americanului.

Pentru masele populare – cele cît de cît interesate de moment – cei doi ştabi politici stînd alături ar putea fi imaginea prieteniei de nezdruncinat. Să nu ne iluzionăm! Istoria ne avertizează că dacă doi lideri stau unul lîngă altul, ba chiar şi şoptindu-şi unul altuia la ureche, nu înseamnă neapărat amiciţie de neclintit. Dimpotrivă.

Înainte de a ajunge la Moscova, Bush s-a oprit niţel în Letonia. Ca să ţină o cuvîntare despre Europa postbelică. O cuvîntare cu accente autocritice pentru ceea ce el a numit abandonarea ţărilor din Est în braţele Rusiei staliniste. Conţinînd două semnale:

  • către „tînăra Europă”, sedusă de America de azi, în stare s-o urmeze în aventurile militare pe planetă,
  • către Rusia, care nu-şi face iluzii în privinţa adevăratelor interese ale Americii.

De la Moscova, Bush va merge în Georgia, unde preşedintele zurliu,  pe numele său,  Miheil Saakașvili, îl aşteaptă să coboare din avion cu o tăgîrţă de dolari.

Cum stă bine unui nou Cesar, preşedintele american îi va oferi doar bătăi pe umăr, apelativul de prieten şi albul dinţilor săi electorali. Georgienii, asemenea românilor, cu care se înrudesc prin tradiţia cerşetoriei, se vor strînge într-o piaţă şi-l vor aclama pe Înaltul oaspete.

Sperînd şi ei că, o dată cu aeronava prezidenţială şi cu gorilele de la Secret Service, vor coborî din cer şi cîrnaţii.

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.