Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Falsa amiciție dintre Rusia și America de după 1990

Falsa amiciție dintre Rusia și America de după 1990

28 Aug. 2022, 08:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Aug. 2022, 08:41 // Actual //  bani.md

Mai 2005. Paradă militară la Moscova. Un moment – cel de vîrf – din marile, grandioasele serbări,  iniţiate şi organizate de ruşi la aniversarea a 60 de ani de la Victoria Aliaţilor, scrie renumitul analist român pe blogul său Ion Cristoiu.

Chestia cu Victoria mă face să pufnesc în rîs. Victoria asupra cui? Pînă la prăbuşirea comunismului, se spunea de-a dreptul: asupra Germaniei naziste. Lucru adevărat, pentru că Germania nazistă fusese îngenuncheată. Azi însă, Germania e aliata Rusiei. Poate cea mai bună aliată, obligîndu-ne să ne amintim de alte momente ale apropierii dintre cei doi giganţi europeni: tratatul de la Rappalo, înţelegerea de la Moscova. Sintagma, “de pe vremuri”, cea adevărată, ar reaminti contemporanilor două amănunte neplăcute:

  • că Germania a fost cîndva nazistă,
  • că Germania s-a războit cu Rusia.

Prin Piaţa Roşie trec, rînduri-rînduri, ostaşii ruşi, moştenitorii Armatei Roşii. Din cînd în cînd, camerele de luat vederi se întorc asupra tribunei pentru a decupa o imagine: Putin lîngă Bush! În stînga şi-n dreapta lor, nevestele: Putina şi Bushoaica. În funcţie de reglarea unghiului, camerele mai agaţă din cînd în cînd şi pe nevasta americanului.

Pentru masele populare – cele cît de cît interesate de moment – cei doi ştabi politici stînd alături ar putea fi imaginea prieteniei de nezdruncinat. Să nu ne iluzionăm! Istoria ne avertizează că dacă doi lideri stau unul lîngă altul, ba chiar şi şoptindu-şi unul altuia la ureche, nu înseamnă neapărat amiciţie de neclintit. Dimpotrivă.

Înainte de a ajunge la Moscova, Bush s-a oprit niţel în Letonia. Ca să ţină o cuvîntare despre Europa postbelică. O cuvîntare cu accente autocritice pentru ceea ce el a numit abandonarea ţărilor din Est în braţele Rusiei staliniste. Conţinînd două semnale:

  • către „tînăra Europă”, sedusă de America de azi, în stare s-o urmeze în aventurile militare pe planetă,
  • către Rusia, care nu-şi face iluzii în privinţa adevăratelor interese ale Americii.

De la Moscova, Bush va merge în Georgia, unde preşedintele zurliu,  pe numele său,  Miheil Saakașvili, îl aşteaptă să coboare din avion cu o tăgîrţă de dolari.

Cum stă bine unui nou Cesar, preşedintele american îi va oferi doar bătăi pe umăr, apelativul de prieten şi albul dinţilor săi electorali. Georgienii, asemenea românilor, cu care se înrudesc prin tradiţia cerşetoriei, se vor strînge într-o piaţă şi-l vor aclama pe Înaltul oaspete.

Sperînd şi ei că, o dată cu aeronava prezidenţială şi cu gorilele de la Secret Service, vor coborî din cer şi cîrnaţii.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.