FAO: Prețurile mondiale ale alimentelor au scăzut cu 13,7% în 2023

Prețurile mondiale ale alimentelor au scăzut cu 13,7% în 2023 față de anul precedent, cu o scădere accentuată în cazul uleiurilor vegetale și al cerealelor, a anunțat vineri Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citată de boursorama.com.

Indicele prețurilor la alimente calculat de FAO, care urmărește evoluția prețurilor internaționale ale unui coș de produse de bază, este în scădere cu 15,4% pe parcursul anului pentru cereale, “reflectând piețe mondiale bine aprovizionate”, spre deosebire de creșterea prețurilor în 2022 legată de războiul din Ucraina.

Această scădere este cu atât mai notabilă în cazul cerealelor, în frunte cu grâul și porumbul, cu cât indicele FAO al prețurilor la orez a crescut cu 21% în această perioadă, în mare parte din cauza îngrijorărilor legate de impactul potențial al fenomenului meteorologic El Niño asupra producției mondiale și a restricțiilor la export impuse de India.

Cea mai mare scădere se înregistrează la uleiurile vegetale, care au scăzut cu 32,7% în 2023 față de 2022. Această scădere va continua și în decembrie, “uleiul de soia fiind afectat în special de încetinirea cererii din sectorul biodiesel și de îmbunătățirea condițiilor meteorologice în principalele zone de cultură din Brazilia”, precizează FAO.

Zahărul a fost singurul produs care a scăpat de declinul anual general, cu o creștere de 26,7%. Dar și acesta a început în cele din urmă să scadă: în decembrie, indicele a scăzut cu 16,6% față de noiembrie, atingând “cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni”.

Scăderea prețurilor la zahăr se datorează “în principal ritmului susținut al producției în Brazilia, precum și reducerii utilizării trestiei de zahăr pentru producția de etanol în India”, subliniază organizația ONU.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #alimente #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.