FAO: Prețurile mondiale ale alimentelor au scăzut cu 13,7% în 2023

Prețurile mondiale ale alimentelor au scăzut cu 13,7% în 2023 față de anul precedent, cu o scădere accentuată în cazul uleiurilor vegetale și al cerealelor, a anunțat vineri Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citată de boursorama.com.

Indicele prețurilor la alimente calculat de FAO, care urmărește evoluția prețurilor internaționale ale unui coș de produse de bază, este în scădere cu 15,4% pe parcursul anului pentru cereale, “reflectând piețe mondiale bine aprovizionate”, spre deosebire de creșterea prețurilor în 2022 legată de războiul din Ucraina.

Această scădere este cu atât mai notabilă în cazul cerealelor, în frunte cu grâul și porumbul, cu cât indicele FAO al prețurilor la orez a crescut cu 21% în această perioadă, în mare parte din cauza îngrijorărilor legate de impactul potențial al fenomenului meteorologic El Niño asupra producției mondiale și a restricțiilor la export impuse de India.

Cea mai mare scădere se înregistrează la uleiurile vegetale, care au scăzut cu 32,7% în 2023 față de 2022. Această scădere va continua și în decembrie, “uleiul de soia fiind afectat în special de încetinirea cererii din sectorul biodiesel și de îmbunătățirea condițiilor meteorologice în principalele zone de cultură din Brazilia”, precizează FAO.

Zahărul a fost singurul produs care a scăpat de declinul anual general, cu o creștere de 26,7%. Dar și acesta a început în cele din urmă să scadă: în decembrie, indicele a scăzut cu 16,6% față de noiembrie, atingând “cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni”.

Scăderea prețurilor la zahăr se datorează “în principal ritmului susținut al producției în Brazilia, precum și reducerii utilizării trestiei de zahăr pentru producția de etanol în India”, subliniază organizația ONU.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #alimente #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova a ajuns într-un punct paradoxal. Cu bugetul necesar pentru un apartament în Chișinău, moldovenii pot cumpăra locuințe similare în București, într-o capitală europeană cu salarii mai mari și infrastructură mai dezvoltată.

În Chișinău, prețurile apartamentelor au rămas ridicate, în ciuda prăbușirii numărului de tranzacții. În multe zone ale capitalei, un apartament cu două camere într-un bloc relativ nou este scos la vânzare la prețuri de 90.000–110.000 de euro, iar în cartierele considerate „mai bune”, pragul de 120.000 de euro nu mai este o excepție.

În București, aceiași bani pot asigura o locuință comparabilă. În cartiere precum Drumul Taberei sau Militari, un apartament cu două camere într-un bloc vechi se găsește sub 70.000 de euro, iar într-un imobil mai nou prețurile pornesc de la 90.000–100.000 de euro. Chiar și în condițiile unei piețe în încetinire, diferența de raport preț–venit rămâne net în favoarea României.

Diferența devine și mai evidentă dacă sunt luate în calcul veniturile. În timp ce salariile din București sunt semnificativ mai mari decât cele din Chișinău, prețurile apartamentelor au ajuns să fie comparabile, iar în unele cazuri chiar mai mici în capitala României.

Pe ambele piețe, cererea este frânată de costul creditării. În România, presiunea vine din scumpirea locuințelor și majorarea TVA-ului, însă accesul la credit rămâne, per ansamblu, mai favorabil.