FAO: Prețurile mondiale ale alimentelor au scăzut cu 13,7% în 2023

Prețurile mondiale ale alimentelor au scăzut cu 13,7% în 2023 față de anul precedent, cu o scădere accentuată în cazul uleiurilor vegetale și al cerealelor, a anunțat vineri Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citată de boursorama.com.

Indicele prețurilor la alimente calculat de FAO, care urmărește evoluția prețurilor internaționale ale unui coș de produse de bază, este în scădere cu 15,4% pe parcursul anului pentru cereale, “reflectând piețe mondiale bine aprovizionate”, spre deosebire de creșterea prețurilor în 2022 legată de războiul din Ucraina.

Această scădere este cu atât mai notabilă în cazul cerealelor, în frunte cu grâul și porumbul, cu cât indicele FAO al prețurilor la orez a crescut cu 21% în această perioadă, în mare parte din cauza îngrijorărilor legate de impactul potențial al fenomenului meteorologic El Niño asupra producției mondiale și a restricțiilor la export impuse de India.

Cea mai mare scădere se înregistrează la uleiurile vegetale, care au scăzut cu 32,7% în 2023 față de 2022. Această scădere va continua și în decembrie, “uleiul de soia fiind afectat în special de încetinirea cererii din sectorul biodiesel și de îmbunătățirea condițiilor meteorologice în principalele zone de cultură din Brazilia”, precizează FAO.

Zahărul a fost singurul produs care a scăpat de declinul anual general, cu o creștere de 26,7%. Dar și acesta a început în cele din urmă să scadă: în decembrie, indicele a scăzut cu 16,6% față de noiembrie, atingând “cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni”.

Scăderea prețurilor la zahăr se datorează “în principal ritmului susținut al producției în Brazilia, precum și reducerii utilizării trestiei de zahăr pentru producția de etanol în India”, subliniază organizația ONU.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #alimente #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei va creşte cu doar 1% în 2025, al patrulea an al războiului din Ucraina, a recunoscut vineri preşedintele rus, Vladimir Putin, în timpul intervenţiei sale în faţa presei şi a cetăţenilor, transmisă în direct la televiziune, informează EFE, potrivit Agerpres.

“Creşterea PIB-ului (în 2025) este de 1%”, a afirmat el şi a adăugat că, “dacă analizăm ultimii trei ani, creşterea totală a fost de 9,7%”. Şeful statului rus a mai adăugat că, între timp, “în această perioadă creşterea economiei în zona euro a fost de 3,1%”.

Preşedintele Vladimir Putin a indicat că încetinirea economiei ruse “este o acţiune conştientă a Guvernului, a Băncii Centrale a Rusiei şi, în special, a conducerii statului rus, legată de controlul inflaţiei”.

“Şi trebuie să subliniem că rezolvăm această sarcină în termeni generali deoarece ne-am propus obiectivul de a reduce inflaţia cel puţin până la 6%”, a declarat liderul de la Kremlin, indicând că cel mai probabil acest indicator va fi mai mic şi se va situa în jurul valorii de 5,7-5,8%.

El a subliniat că “reducerea ritmului de creştere economică este un pas conştient, preţul pentru a menţine calitatea economiei şi a indicatorilor macroeconomici”.

A mai susţinut că, în 2025, producţia industrială a crescut în paralel cu PIB-ul cu 1%, “dar industria prelucrătoare a crescut cu 3,1%”.

Fără a se referi la cheltuielile militare ale anului care se încheie, Vladimir Putin a afirmat că “deficitul bugetului federal este de 2,6%” şi a prognozat că acest indicator se va reduce la 1,6% în 2026.

Din cauza sancţiunilor americane împotriva celor două cele mai mari companii petroliere ruseşti, în noiembrie exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut cu 35%. În plus, Ministerul rus al Apărării a recunoscut săptămâna aceasta că statul a cheltuit aproximativ 140 de miliarde de dolari în campania militară din Ucraina în 2025, adică 5,1% din bugetul federal.