FAO: Prețurile mondiale ale alimentelor au scăzut cu 13,7% în 2023

Prețurile mondiale ale alimentelor au scăzut cu 13,7% în 2023 față de anul precedent, cu o scădere accentuată în cazul uleiurilor vegetale și al cerealelor, a anunțat vineri Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citată de boursorama.com.

Indicele prețurilor la alimente calculat de FAO, care urmărește evoluția prețurilor internaționale ale unui coș de produse de bază, este în scădere cu 15,4% pe parcursul anului pentru cereale, “reflectând piețe mondiale bine aprovizionate”, spre deosebire de creșterea prețurilor în 2022 legată de războiul din Ucraina.

Această scădere este cu atât mai notabilă în cazul cerealelor, în frunte cu grâul și porumbul, cu cât indicele FAO al prețurilor la orez a crescut cu 21% în această perioadă, în mare parte din cauza îngrijorărilor legate de impactul potențial al fenomenului meteorologic El Niño asupra producției mondiale și a restricțiilor la export impuse de India.

Cea mai mare scădere se înregistrează la uleiurile vegetale, care au scăzut cu 32,7% în 2023 față de 2022. Această scădere va continua și în decembrie, “uleiul de soia fiind afectat în special de încetinirea cererii din sectorul biodiesel și de îmbunătățirea condițiilor meteorologice în principalele zone de cultură din Brazilia”, precizează FAO.

Zahărul a fost singurul produs care a scăpat de declinul anual general, cu o creștere de 26,7%. Dar și acesta a început în cele din urmă să scadă: în decembrie, indicele a scăzut cu 16,6% față de noiembrie, atingând “cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni”.

Scăderea prețurilor la zahăr se datorează “în principal ritmului susținut al producției în Brazilia, precum și reducerii utilizării trestiei de zahăr pentru producția de etanol în India”, subliniază organizația ONU.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #alimente #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții marilor afaceri din Rusia i-au transmis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care se plâng de amploarea naționalizărilor de proprietăți private, care au vizat fabrici, uzine, porturi și companii cu o valoare totală ce depășește 4 trilioane de ruble. Informația a fost confirmată pentru Kommersant de către Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor (RSPP), organizație care reunește inclusiv miliardari din clasamentul Forbes.

Potrivit lui Șohin, mediul de afaceri a mai apelat la Putin în 2023, când președintele a promis că „problema trebuie rezolvată”, însă fără rezultate concrete. „Acum i-am transmis o scrisoare. Sperăm la o soluție. Vrem o formulă clară, care să nu permită interpretări arbitrare din partea instanțelor”, a declarat acesta.

O nemulțumire majoră a oamenilor de afaceri este practica prin care încălcarea unor drepturi nemateriale ale cetățenilor este invocată ca temei pentru naționalizare. „Cel mai simplu mod de a deprivatiza este să declari că sunt încălcate drepturile cetățenilor la o viață decentă. Este un interes public pe care statul îl poate invoca chiar dacă nimeni nu reclamă un prejudiciu direct. Asta înseamnă că orice proprietate poate fi trecută în proprietatea statului fără despăgubiri”, a avertizat Șohin.

Mediul de afaceri solicită ca, în cazurile în care statul consideră necesară preluarea unor active, acestea să fie cumpărate, nu confiscate. „Dacă statul are nevoie de un obiect, să-l naționalizeze, dar să-l plătească, să-l răscumpere de la proprietar”, a subliniat șeful RSPP.

În trecut, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că nu va exista o revizuire a privatizărilor din anii ’90 și că nu se planifică naționalizări. Mesajul a fost reiterat după declanșarea războiului din Ucraina, inclusiv la congresul RSPP din aprilie 2024 și la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

Cu toate acestea, datele oficiale arată o accelerare a preluării afacerilor private de către stat. În 2022, Procuratura Generală anunța revenirea în proprietatea statului a circa 100 de întreprinderi, evaluate la 1,3 trilioane de ruble. Până în 2024, suma a crescut la 2,4 trilioane, iar în 2025 a depășit pragul de 4 trilioane de ruble.

Printre activele naționalizate se numără cel mai mare dealer auto din Rusia, Rolf, Combinatul Electrometalurgic din Celiabinsk, compania auriferă Iujuralzoloto, cel mai mare trader de cereale „Rodnîe Polia”, operatorul logistic Raven Russia, producătorul de plumb Dalpolimetall, aeroportul Domodedovo, holdingul alimentar KDV Group, precum și porturi din Petropavlovsk-Kamciatski, Murmansk, Kaliningrad și Terminalul petrolier din Sankt Petersburg.

Economistul Evgheni Nadorșin consideră că statul accelerează confiscarea activelor pe fondul dificultăților bugetare generate de sancțiuni și de încetinirea economiei. Potrivit acestuia, un nou cadru legal obligă companiile de stat să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor obținute în urma redistribuirii proprietății.