Fără Plan Urbanistic Zonal. Cum a devenit centrul Capitalei o junglă urbană

Planul Urbanistic Zonal pentru centrul Capitalei este tergiversat din cauza lipsei de comunicare dintre autoritățile centrale și Primăria Chișinău. Aceasta a fost concluzia din emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV care a luat în dezbatere dezvoltarea municipiului Chișinău.

Consilierul municipal Corneliu Pântea, membru al Comisiei pentru construcții, arhitectură și relații funciare, a declarat că procesul de avizare a celor 810 monumente de arhitectură din zona centrală a orașului ar fi mult mai rapidă dacă nu ar fi intervenit politicul în acest proces.

„Primăria municipiului Chișinău nu are avize de la Ministerul Culturii despre cele 810 monumente istorice. Vom putea aproba Planul Urbanistic Zonal abia după ce vor fi gata avizele și documentația de proiect. Acum situația nu este blocată, oamenii își pot dezvolta locuința sau grădina, la fel și dezvoltatorii din acest perimetru pot interveni pe anumite proiecte pentru a evita stagnarea în zona respectivă”, a mai spus consilierul municipal.

Istoricul Ion Ștefăniță, expert în managementul patrimoniului, a afirmat că procesul de evaluare a monumentelor de arhitectură este unul migălos care necesită mult timp și resurse din partea autorităților.

„Încă vreo doi ani se va mai lucra la acest studiu istoric, după care se va revedea planul urbanistic zonal. Este doar o scuză, deoarece nouă ne este clar ce avem în centrul istoric al Capitalie. Noi avem foarte multe jungle și eu sunt pentru regenerare, reabilitare, reconversiune urbană. Nu trebuie să ne șocheze că centrul Capitalei se va dezvolta pe verticală, inclusiv centrul istoric are dreptul să se dezvolte pe verticală și deja a făcut-o”, a mai menționat Ion Ștefăniță.

Planul Urbanistic Zonal al centrului Capitalei cuprinde 186 perimetre urbane amplasate între străzile Ismail-Mateevici-Mihai Viteazul-Albișoara. Din cauza mai multor divergențe, documentul care prevede reguli de construcție și amenajare pentru zona respectivă nu a fost aprobat de Consiliul Municipal, iar în anul 2022 a fost adoptat un moratoriu care permite doar anumit intervenții în sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jungla #plan #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI