Fără Plan Urbanistic Zonal. Cum a devenit centrul Capitalei o junglă urbană

Planul Urbanistic Zonal pentru centrul Capitalei este tergiversat din cauza lipsei de comunicare dintre autoritățile centrale și Primăria Chișinău. Aceasta a fost concluzia din emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV care a luat în dezbatere dezvoltarea municipiului Chișinău.

Consilierul municipal Corneliu Pântea, membru al Comisiei pentru construcții, arhitectură și relații funciare, a declarat că procesul de avizare a celor 810 monumente de arhitectură din zona centrală a orașului ar fi mult mai rapidă dacă nu ar fi intervenit politicul în acest proces.

„Primăria municipiului Chișinău nu are avize de la Ministerul Culturii despre cele 810 monumente istorice. Vom putea aproba Planul Urbanistic Zonal abia după ce vor fi gata avizele și documentația de proiect. Acum situația nu este blocată, oamenii își pot dezvolta locuința sau grădina, la fel și dezvoltatorii din acest perimetru pot interveni pe anumite proiecte pentru a evita stagnarea în zona respectivă”, a mai spus consilierul municipal.

Istoricul Ion Ștefăniță, expert în managementul patrimoniului, a afirmat că procesul de evaluare a monumentelor de arhitectură este unul migălos care necesită mult timp și resurse din partea autorităților.

„Încă vreo doi ani se va mai lucra la acest studiu istoric, după care se va revedea planul urbanistic zonal. Este doar o scuză, deoarece nouă ne este clar ce avem în centrul istoric al Capitalie. Noi avem foarte multe jungle și eu sunt pentru regenerare, reabilitare, reconversiune urbană. Nu trebuie să ne șocheze că centrul Capitalei se va dezvolta pe verticală, inclusiv centrul istoric are dreptul să se dezvolte pe verticală și deja a făcut-o”, a mai menționat Ion Ștefăniță.

Planul Urbanistic Zonal al centrului Capitalei cuprinde 186 perimetre urbane amplasate între străzile Ismail-Mateevici-Mihai Viteazul-Albișoara. Din cauza mai multor divergențe, documentul care prevede reguli de construcție și amenajare pentru zona respectivă nu a fost aprobat de Consiliul Municipal, iar în anul 2022 a fost adoptat un moratoriu care permite doar anumit intervenții în sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jungla #plan #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.