Fără Plan Urbanistic Zonal. Cum a devenit centrul Capitalei o junglă urbană

Planul Urbanistic Zonal pentru centrul Capitalei este tergiversat din cauza lipsei de comunicare dintre autoritățile centrale și Primăria Chișinău. Aceasta a fost concluzia din emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV care a luat în dezbatere dezvoltarea municipiului Chișinău.

Consilierul municipal Corneliu Pântea, membru al Comisiei pentru construcții, arhitectură și relații funciare, a declarat că procesul de avizare a celor 810 monumente de arhitectură din zona centrală a orașului ar fi mult mai rapidă dacă nu ar fi intervenit politicul în acest proces.

„Primăria municipiului Chișinău nu are avize de la Ministerul Culturii despre cele 810 monumente istorice. Vom putea aproba Planul Urbanistic Zonal abia după ce vor fi gata avizele și documentația de proiect. Acum situația nu este blocată, oamenii își pot dezvolta locuința sau grădina, la fel și dezvoltatorii din acest perimetru pot interveni pe anumite proiecte pentru a evita stagnarea în zona respectivă”, a mai spus consilierul municipal.

Istoricul Ion Ștefăniță, expert în managementul patrimoniului, a afirmat că procesul de evaluare a monumentelor de arhitectură este unul migălos care necesită mult timp și resurse din partea autorităților.

„Încă vreo doi ani se va mai lucra la acest studiu istoric, după care se va revedea planul urbanistic zonal. Este doar o scuză, deoarece nouă ne este clar ce avem în centrul istoric al Capitalie. Noi avem foarte multe jungle și eu sunt pentru regenerare, reabilitare, reconversiune urbană. Nu trebuie să ne șocheze că centrul Capitalei se va dezvolta pe verticală, inclusiv centrul istoric are dreptul să se dezvolte pe verticală și deja a făcut-o”, a mai menționat Ion Ștefăniță.

Planul Urbanistic Zonal al centrului Capitalei cuprinde 186 perimetre urbane amplasate între străzile Ismail-Mateevici-Mihai Viteazul-Albișoara. Din cauza mai multor divergențe, documentul care prevede reguli de construcție și amenajare pentru zona respectivă nu a fost aprobat de Consiliul Municipal, iar în anul 2022 a fost adoptat un moratoriu care permite doar anumit intervenții în sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jungla #plan #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria a anunțat că va opri livrările de gaz rusesc prin „Turkish Stream” dacă Gazprom nu găsește o modalitate de a plăti pentru tranzit. După impunerea sancțiunilor americane asupra Gazprombank, compania rusă a pierdut posibilitatea nu doar de a primi plăți pentru gazul său, dar și de a achita taxele de transport.

În trecut, Gazprom efectua plățile către Bulgartransgaz, compania care transportă gazul în Serbia și Ungaria, prin intermediul Gazprombank, însă această opțiune a dispărut după sancțiunile impuse băncii pe 21 noiembrie. Deși președintele rus, Vladimir Putin, a emis un decret pentru a actualiza procedurile de plată, adăugând un mecanism pentru compensarea cerințelor reciproce, acest mecanism se adresează în principal clienților care plătesc pentru gaz, nu celor care furnizează serviciul de transport, notează Bloomberg.

Ministerul Energiei din Bulgaria, Vladimir Malinov, a declarat că Bulgartransgaz va respecta cu strictețe obligațiile sale contractuale și va opri tranzitul gazului rusesc dacă serviciile nu sunt plătite. „Este responsabilitatea companiei care a rezervat capacitățile și a plătit prin Gazprombank să găsească o soluție dacă dorește să primească acest serviciu”, a afirmat Malinov.

Plățile pentru livrările anterioare au fost deja primite, iar Rusia are termen până pe 10 decembrie pentru a găsi o soluție, a mai spus ministrul.

Bulgaria asigură aproape 18 miliarde de metri cubi de gaz anual pentru Serbia și Ungaria, iar o parte din acest gaz ajunge și în alte țări din Balcanii de Vest. De la începutul anului 2022, Bulgaria a primit deja plăți de tranzit în valoare de peste 750 milioane de dolari.

În același timp, Ungaria și-a exprimat îngrijorarea, subliniind că situația amenință securitatea energetică a Europei. Această problemă se complică și mai mult în contextul în care Ucraina a anunțat că va încheia acordul de tranzit de gaz la sfârșitul acestui an, ceea ce va afecta și rutele către Ungaria și Slovacia.

În prezent, rezervoarele de gaz din Europa sunt umplute în proporție de 82%, față de 95% la începutul sezonului, iar ritmul de extragere a gazului a fost mai rapid în noiembrie și decembrie decât în anii anteriori. Prețul gazului pe piață variază între 44 și 48 euro/MWh, ajungând la 45,5 euro marți.