Fără plăți cash timp de o lună: provocarea lui Andrian Gavriliță cu venituri consistente

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a lansat o provocare prin care își propune să trăiască timp de o lună fără numerar, achitând toate cheltuielile exclusiv cu cardul bancar. Oficialul spune că ideea i-a venit după ce a cheltuit ultimii bani cash pe care îi avea în portmoneu.

„La noi în popor se zicea că moldoveanul, când nu mai are bani, schimbă 100 de euro. Dar și vremurile se schimbă. Eu, de exemplu, am cheltuit ultimii 20 de lei cash pe care i-am avut în portmoneu, iar acum mă gândesc cum ar fi să treacă cel puțin o lună fără cash”, a declarat ministrul.

Gavriliță i-a îndemnat și pe cetățeni să participe la acest experiment și să vină cu sugestii privind facilitarea plăților electronice. Potrivit lui, utilizarea pe scară largă a cardurilor ar contribui la reducerea evaziunii fiscale și, în timp, ar putea crea condiții pentru diminuarea poverii fiscale.

„Vă invit și pe voi la acest challenge. Aștept părerile voastre despre ce merge bine și ce merge mai greu, dar și despre cum credeți voi că am putea face și mai comodă viața fără cash. Am convingerea că dacă facem asta tot mai mulți, vom contribui cu toții la reducerea evaziunii fiscale, pentru ca în rezultat să putem micșora impozitele pe care le plătim cu toții”, a afirmat ministrul.

Salariile miniștrilor în Republica Moldova au fost majorate în anul 2023 și ajung, în prezent, de peste 40 000 de lei lunar. În același timp, salariul minim pe țară în anul 2026 constituie 6 300 de lei.

Potrivit declarației de avere, depuse în noiembrie 2025, Andrian Gavriliță a obținut aproximativ 810 mii de lei din consultanță, aproape 55 de mii de euro din salarii și 312 mii de lei din vânzarea unui autoturism. Oficialul a mai raportat venituri din dobânzi de 31 de lei dintr-un depozit și indemnizații pentru creșterea copiilor în valoare de aproximativ 3 400 de roni. De asemenea, familia sa a obținut 27 200 de euro din închirierea unor imobile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#challenge #Andrian Gavriliță #plati cu cardul

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză