Petrolul explodează după atacul SUA–Israel asupra Iranului: +13% în doar 48 de ore

02 Mart. 2026, 08:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 08:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețul petrolului a crescut brusc luni, la deschiderea piețelor asiatice, după atacul comun lansat de Statele Unite ale Americii și Israel asupra Iran, dar și după ce președintele Donald Trump a anunțat că loviturile vor continua „până la atingerea tuturor obiectivelor”. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a alimentat temerile investitorilor privind extinderea tensiunilor în întreaga regiune a Golfului, cea mai importantă zonă producătoare de petrol din lume.

Reacția piețelor a fost imediată. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, a fost aproape paralizat, iar traderii se tem de întreruperi majore în aprovizionare. Cotația Brent, reperul internațional, a urcat cu 13%, până la 82 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni, în timp ce contractele futures pentru petrolul american au crescut cu 9%, depășind 72 de dolari pe baril. De la începutul anului, petrolul Brent s-a scumpit cu peste 19%, iar actualul conflict a amplificat și mai mult presiunea asupra prețurilor.

Turbulențele s-au resimțit și pe burse. Contractele futures de pe Wall Street indică o deschidere în scădere a piețelor americane: indicele S&P 500 era în coborâre cu aproximativ 1% în tranzacțiile din Asia, iar Nasdaq 100 pierdea peste 1%. În schimb, aurul s-a apreciat, investitorii orientându-se către active considerate sigure în perioade de incertitudine.

Mesajul transmis de Trump într-un videoclip publicat pe platforma sa Truth Social a amplificat neliniștea piețelor. El a declarat că atacurile asupra Iranului, care ar fi vizat peste 1.000 de ținte și ar fi dus la eliminarea liderului suprem Ali Khamenei și a unor comandanți militari de rang înalt, vor continua. Economiștii avertizează că, dacă petrolul va depăși pragul de 100 de dolari pe baril și se va menține la acest nivel, economia globală ar putea intra într-un episod de stagflație, caracterizat prin inflație ridicată, încetinirea creșterii economice și creșterea șomajului.

Grupuri financiare precum Evercore ISI atrag atenția că o eventuală închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz ar provoca nu doar scumpiri, ci și probleme serioase în livrările de petrol, iar o întrerupere a exporturilor de gaze naturale din Qatar ar afecta puternic Europa. La rândul său, banca de investiții Citi avertizează că actualul conflict ar putea avea efecte de durată, mai ales dacă rutele maritime vor fi blocate și ostilitățile se vor prelungi. Piețele emergente sunt considerate cele mai vulnerabile la un nou val inflaționist, iar impactul s-ar putea resimți rapid atât la pompă, cât și în facturile la energie.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!