Fără precedent! Lovitura de corupție la Termoelectrica Chișinău și UCIPE

Sectorul energetic al Republicii Moldova ar trebui, în mod firesc și evident, să fie un subiect și un obiectiv de importanță majoră al strategiei de dezvoltare a țării noastre. Iar una din condițiile esențiale pentru succesul unei astfel de strategii ar fi elaborarea acesteia în așa fel, încât să își mențină valabilitatea într-o măsură cât mai mare, indiferent de schimbările politico – economice ce afectează societatea moldovenească și de regulile instituite de principalii jucători din domeniu, scrie Paranteze.md. Atât la nivel european, cât și regional (exemplu elocvent fiind România) această branșă importantă a economiei unei țări se află acum în plin proces de tranziție către «energia verde», ajungând în anul 2020 la o răscruce: pe de-o parte, confruntându-se cu provocarea de a decarbona sistemele energetice, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi de a promova surse regenerabile, iar pe de altă parte, având necesitatea de a garanta securitatea aprovizionării cu energie electrică la un nivel de cost accesibil pentru consumatorul final.

Oare care va fi rolul pe care și-l va asuma Republica Moldova în acest proces?

Investigația apărută săptămâna trecută în publicația Timpul.md ne dă temei de mare îngrijorare, pentru că implicarea UCIPE (Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii), în persoana dnei Director Aurelia Samson și a întreprinderii de stat Termoelectrica SA, în persoana dlui Director Veaceslav Eni, în delapidarea fondurilor generoase ale Băncii Mondiale alocate modernizării Blocului energetic nr.1 nu ne dă nici cea mai mică speranță de a avea parte de niște servicii prestate la timp, de calitate și la un preț avantajos pentru populația țării, nemaivorbind de trecerea la “energia verde”.

Sub semnul întrebării este și cine anume va rambursa pierderile suportate de stat, care, doar în cadrul acestui proiect, depășesc cifra de 400 mln lei. Cu siguranță, beneficiarul contractului, compania Horus SRL, administrată de Valentin Balan și înființată de o companie offshore, Prominvest Development LTD, nu va putea asigura acest prejudiciu, deoarece este implicat într-un dosar penal, cauzat de evaziune fiscală (Dosar Penal №2020670073, intentat în baza art. 248 p. (3) al Codului Penal RM).

Fără îndoială că această daună substanțială adusă statului Republica Moldova și cetățenilor ei nu va putea fi compensată nici de partenerul de afaceri al companiei Horus, cu care, de fapt, a fost creat un consorțiu – compania Силовые Машины, care vine din Federația Rusă și care se află în lista de sancțiuni impuse de Canada, dar și de SUA, fapt ce a iscat scandaluri în mai multe țări ale lumii, unde această companie își desfășoară activitatea, inclusiv în Vietnam și Letonia. Este limpede că compania în cauză deja de câțiva ani înfruntă mari dificultăți în executarea contractelor internaționale.

Acest consorțiu moldo – rus în 2019 deja a executat așa gen de lucrări la Termoelectrica, care într-un final nu s-au dovedit a fi de cea mai înaltă calitate și care au fost efectuate cu grave întârzieri de circa 6 luni. În prezent, contractantul Horus încearcă să elimine deficiențele care au apărut în urma acestei implementări, numită nu altfel decât “modernizare”.

O altă renovare, probabil la fel de “modernă”, este planificată și pentru acest an, în contextul licitației preconizate pentru 17 August a.c., doar că de această dată este vizat Blocul nr.2.

Există bănuieli rezonabile că acest tender deja este trucat în favoarea aceluiași consorțiu moldo – rus, și anume:

În caietul de sarcini este indicat un termen constrâns destinat modernizării Blocului energetic Nr.2 (conform documentației publicate de UCIPE). Nici un producător mondial nu se poate încadra în aceste termene. Or, se cunoaște că Силовые Mашины deja au început producerea echipamentelor de turbine până la depunerea ofertei în data de 17.08.2021, pentru a se încadra în termenul stabilit în Caietul de sarcini.
Criteriile de eligibilitate a companiilor participante la tender au fost stabilite exact pentru acest consorțiu, care a efectuat anterior lucrări la Termoelectrica SA, așa cum am menționat mai sus.
Calitatea echipamentelor rusești pe departe nu corespunde celor mai moderne tehnologii si actuale cerințe de mediu la nivel european și internațional, de aceea implementarea repetată a acestora, ca în cazul Blocului Nr.1, vor pune în pericol funcționalitatea pe termen mediu și lung a sistemului termo – energetic din municipiul Chișinău, precum și a celui din țară.

În acest context, nu putem ignora faptul că compania Силовые Машины a fost impusă de circumstanțele sancțiunilor să-și vândă cota – parte dintr-o întreprindere mixtă ruso – germană, creată împreună cu gigantul Siemens. Este clar că spiritul concurențial al turbinelor rusești pe piața internațională de profil este doar teoretic…

4. Lipsa unor criterii clare de evaluare și atribuire a viitorului contract.

5. Admiterea la tender a unei companii care e în lista de sancțiuni aplicate de SUA și alte țări, ar putea avea efecte politice dezavantajoase pentru Moldova, inclusiv în relațiile moldo – americane, dar și celora moldo – ucrainene. La fel, se pot repeta situațiile din Vietnam și Letonia, indicate mai sus.

Expertul în domeniul energetic, Victor Parlicov, comentând materialul apărut în Timpul.md și preluat de mai multe publicații din țară, a subliniat importanța unei investigații ample a proiectelor din acest domeniu, care se află acum în derulare. El a menționat că dacă se truchează condițiile licitației sub un producător care se află în lista companiilor sancționate de SUA, atunci acest proiect “nu va fi dus la bun sfârșit. Banca Mondială nu va accepta să deburseze banii, mai ales că sunt în dolari SUA, unei companii aflate sub sancțiunile autorităților americane”.

La fel și Cornel Ciurea, expert în domeniul politicii și instituțiilor de stat, remarcă îndeosebi faptul, că pentru securitatea energetică și imaginea politică a țării, Republica Moldova ar trebui să-și dezvolte politica energetică sub imperativele asigurării intereselor sale strategice naționale, dar şi a respectării angajamentelor asumate la nivel regional și european.

Prin poziția geografică și potențialul său, țara noastră are posibilitatea de a deține un rol important în ecuația energetică regională, atât prin valorificarea resurselor proprii, cât şi printr-un rol activ în potențiala redistribuire echilibrată pe piața europeană.

La nivel național, asigurarea securității energetice, ca obiectiv strategic, vizează declanșarea unor efecte pozitive prin:
– accesul la resursele energetice necesare pentru funcționarea la parametri normali a societății moldovenești sub toate aspectele: bunăstare economică, socială şi de mediu a cetățenilor, precum şi a companiilor din Republica Moldova;
– o mai mare predictibilitate în ceea ce privește evoluțiile interne şi externe din domeniu;
– buna gestionare a resurselor energetice;
– asigurarea celor mai potrivite soluții cu costuri accesibile pentru consumatori, precizează Ciurea.

Sub nici o formă admiterea unei companii, aflate sub sancțiuni internaționale, de către o instituție de stat din RM, UCIPE, pentru a presta lucrări la o întreprindere de stat, Termoelectrica, nu poate avea impacte pozitive nici asupra proceselor economice din interiorul țării, nici asupra relațiilor bilaterale cu partenerii strategici și donatorii străini. Or, acest moment ține de imaginea Republicii Moldova și consecvența în declarații și acțiuni în contextul parcursului european.

Republica Moldova poate câștiga relevanță numai dacă Chișinăul va avea susținători puternici şi stabili, iar economia țării va fi întărită prin parteneriate cu companii notorii, lideri în domeniile lor, care vor implementa tehnologii avansate și vor împărtăși din experiența lor, subliniază Cornel Ciurea, expert în domeniul politicii și instituțiilor de stat.

#UCIPE #Republica Moldova #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii care vor să construiască centrale mari de energie regenerabilă în Republica Moldova ar putea aștepta până la 24 de luni pentru obținerea tuturor autorizațiilor necesare. Deși autoritățile promit simplificarea procedurilor prin intermediul portalului guvernamental EVO, producătorii de energie avertizează că digitalizarea birocrației nu înseamnă neapărat și reducerea acesteia.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac, a explicat că noul mecanism de autorizare va permite investitorilor să depună documentele și să urmărească online fiecare etapă a examinării dosarelor, de la certificatul de urbanism până la avizul de mediu și autorizația de construire.

„Centralizăm toate aceste acte permisive pe un singur portal, un singur proces, un singur portal, EVO, în care poți vedea, ca investitor sau viitor dezvoltator, la ce etapă se află autorizația de construire, avizul de mediu, certificatul de urbanism. Deci toate actele. Trasabilitate, simplificăm procedurile, indicăm un termen mult mai scurt”, a declarat Carolina Novac.

Cu toate acestea, termenul maxim prevăzut pentru autorizarea centralelor mari rămâne de doi ani. Practic, un investitor va putea vedea online unde se află dosarul său, însă acest lucru nu garantează că instituțiile vor examina documentele într-un interval semnificativ mai scurt.

Veceaslav Moldovan, producător de energie regenerabilă, consideră că autoritățile ar trebui să intervină asupra procedurilor propriu-zise, nu doar asupra modalității prin care acestea sunt administrate.

„Acest exemplu ne permite doar digitalizarea procesului, dar nu schimbă procesul în sine. Deci procedura de 24 de luni, de deadline pentru a primi toate autorizațiile, este destul de mare”, a declarat producătorul.

Discuțiile au loc în contextul unui proiect de lege privind eficientizarea autorizării producerii energiei din surse regenerabile, aprobat de Guvern la 9 septembrie 2026 și votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie.

Documentul stabilește, pentru prima dată, termene maxime pentru întregul proces de autorizare. Pentru centralele mari, perioada poate ajunge la 24 de luni, în timp ce instalațiile cu o capacitate sub 150 kW vor avea un termen de 12 luni. Pentru instalațiile de autoconsum, inclusiv cele amplasate pe clădiri, termenul va fi de trei luni, iar pentru panourile fotovoltaice de până la 100 kW instalate de prosumatori, de o lună.

Proiectul mai prevede crearea unor zone speciale de accelerare a investițiilor în energie regenerabilă, unde centralele vor putea fi autorizate în maximum 12 luni. Acestea vor fi desemnate de Guvern în funcție de potențialul energetic și de condițiile de amplasare.

Ministerul Energiei prezintă reforma drept o măsură menită să reducă obstacolele administrative și să stimuleze investițiile. Reprezentanții sectorului atrag însă atenția că eficiența noului sistem va depinde de simplificarea efectivă a procedurilor și de rapiditatea cu care instituțiile vor elibera documentele, nu doar de posibilitatea de a urmări dosarele pe internet.

Miza este cu atât mai mare cu cât dezvoltarea capacităților de producere a energiei regenerabile este esențială pentru reducerea dependenței de importurile de electricitate. Un proiect care rămâne blocat luni întregi în etapa autorizării înseamnă investiții amânate și capacități de producție care nu ajung la timp în sistemul energetic.

Conform declarației de avere, Carolina Novac a obținut în 2025 venituri totale de aproximativ 3,07 milioane de lei. Dintre acestea, peste 2,25 milioane de lei provin din activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz, iar peste 546 de mii de lei reprezintă salariul încasat din funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei.