Fără TVA și accize pentru mașini, avioane private și cai: Moldova pregătește facilități pentru cetățenii UE

Mașinile, rulotele, bărcile de agrement și alte mijloace de transport aduse temporar din statele Uniunii Europene în Republica Moldova ar putea fi scutite de TVA, accize și taxe vamale, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor pentru armonizarea legislației moldovenești cu normele europene. Documentul stabilește pentru prima dată reguli detaliate privind cine poate beneficia de aceste facilități, pentru cât timp și în ce condiții.

Proiectul prevede că scutirile vor fi aplicate pentru biciclete, triciclete, automobile personale și remorcile acestora, rulote de camping, bărci de agrement, avioane private și chiar cai de călărie introduși temporar în Republica Moldova din state membre ale UE. Facilitățile vor include scutirea de TVA, accize și taxe vamale, inclusiv pentru piesele de schimb, accesoriile și echipamentele aduse împreună cu aceste mijloace de transport.

Autorii proiectului precizează însă că măsura nu va fi aplicată vehiculelor comerciale și nici automobilelor pentru care, în momentul scoaterii dintr-un stat UE, proprietarii au beneficiat deja de restituirea sau scutirea taxelor. De asemenea, vehiculele nu vor putea fi donate, închiriate sau folosite pentru activități economice pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru uz personal, scutirea va fi acordată pentru cel mult șase luni într-o perioadă de 12 luni calendaristice. Beneficiarul va trebui să demonstreze că are domiciliul stabil într-un stat membru al Uniunii Europene și că utilizează mijlocul de transport exclusiv în scop personal.

Proiectul reglementează și situațiile speciale. De exemplu, persoanele care locuiesc într-un stat UE, dar lucrează în Republica Moldova, vor putea circula fără limită de timp cu mașina personală între domiciliu și locul de muncă. Totodată, studenții care vin în Republica Moldova pentru studii vor putea folosi un vehicul înmatriculat în statul unde își au domiciliul fără a achita taxe vamale.

Un capitol separat vizează caii de călărie. Potrivit proiectului, aceștia vor putea fi introduși temporar în Republica Moldova fără plata taxelor pentru o perioadă de până la trei luni, dacă sunt aduși pentru excursii călare sau activități similare împreună cu călăreții lor. Scutirea va trebui solicitată cel târziu la intrarea în țară, iar animalele nu vor putea fi împrumutate, închiriate sau oferite unor terți pe teritoriul Republicii Moldova.

Documentul stabilește și criterii clare pentru noțiunea de „domiciliu stabil”. Astfel, persoana va trebui să demonstreze că locuiește în mod obișnuit cel puțin 185 de zile pe an într-un stat UE, fie din motive personale, fie profesionale. Dovada va putea fi făcută prin acte de identitate sau alte documente oficiale. Dacă Serviciul Vamal va avea dubii privind domiciliul declarat, va putea solicita informații suplimentare sau chiar o garanție financiară temporară.

Legea ar urma să intre în vigoare la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cetățeni ue #facilitati #avioane private #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA