Moldovenii și-au lăsat banii pe mâna aplicațiilor! Plățile digitale au însumat 63 miliarde de lei în 2025

Plățile electronice la distanță au continuat să crească în Republica Moldova în 2025, atât ca număr de operațiuni, cât și ca valoare, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

În total, persoanele fizice au efectuat peste 42,6 milioane de tranzacții prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță (IPAD) în 2025, în creștere față de 42,2 milioane în 2024. Valoarea acestora a urcat până la circa 74 de miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 63,2 miliarde de lei în anul precedent.

Datele arată că mobile banking-ul domină clar piața. Din totalul tranzacțiilor efectuate de populație, peste 39,1 milioane au fost realizate prin aplicații mobile, în timp ce internet banking-ul a generat doar 3,4 milioane de operațiuni. În termeni valorici, plățile prin mobile banking au însumat peste 63 de miliarde de lei.

Și în cazul persoanelor juridice se observă o creștere. Companiile au efectuat în 2025 circa 16,6 milioane de tranzacții IPAD, față de 15,7 milioane în 2024. Valoarea totală a acestora a depășit 1.148 de miliarde de lei, în creștere de la 1.023 de miliarde de lei în anul anterior.

Pentru mediul de afaceri, internet banking-ul rămâne principalul canal de operare și a generat peste 1.133 de miliarde de lei din totalul tranzacțiilor, în timp ce mobile banking-ul are încă o pondere redusă, de aproximativ 14,7 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mobilebanking #plati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.