Fericiţi cei abonaţi la banii statului! Ieftinirea pașapoartelor, la Paștele cailor

Directorul Agenției Servicii Publice (ASP) anunța recent prin intermediu mass-media că, din toamnă, cetățenii moldoveni vor plăti mai puțin cu 200 de lei pentru pașapoarte. Aceste estimări aveau la bază contractul semnat la un preț foarte avantajos de Agenția Servicii Publice cu Polska Wyrtvornia Papierow Wartosciowych S.A. (PWPW) pentru achiziția de blanchete de acte de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare, inclusiv echipamente și produs program specializat pentru personalizarea acestora pentru perioada anilor 2022 – 2025. Cel mai probabil, aceste speranțe nu se vor materializa atât de curând, pentru că, între timp, ASP a semnat de urgență un nou contract cu UAB „Garsu Pasaulis”, operatorul economic vizat într-un dosar penal inițiat în privința factorilor de decizie din cadrul ASP pentru fraudarea licitațiilor publice, scrie revizia.md.

Contractul cu UAB „Garsu Pasaulis” prevede livrarea unui număr de 250 000 blanchete de pașapoarte, laminat holografic securizat, software inclusiv servicii de mentenanță a acestuia pentru confecționarea și personalizarea blanchetelor de pașapoarte până la data de 30.10.2022. Valoarea contractului este de 1 612 500 EURO fără TVA, ceea ce constituie 32 966 595 MDL, fără TVA, conform cursului valutar al BNM din data de 27.05.2022. Totodată, Agenția Servicii Publice și-a rezervat dreptul de a încheia un acord suplimentar pentru majorarea valorii inițiale a contractului cu 30%, în cazul în care va avea nevoie de o cantitate suplimentară de blanchete de pașapoarte sau laminat holografic securizat. Această necesitate ar putea surveni în cazul în care Polska Wyrtvornia Papierow Wartosciowych S.A. (PWPW) nu-și va putea onora obligațiile de livrare conform condițiilor contractului din 13.05.2022.

Contractul cu UAB „Garsu Pasaulis” a fost semnat în baza unei proceduri de achiziție de urgență, organizarea căreia a fost dispusă de Comisia Situații Excepționale prin Dispoziția nr. 22 din 23.05.2022. Despre riscurile pe care le implica desfășurarea unei proceduri de achiziție de acest gen, am menționat într-un articol precedent publicat pe revizia.md. Pentru a afla mai multe detalii, am solicitat informații de la Agenția Servicii Publice, care ne-a oferit un răspuns detaliat.

Conform răspunsului ASP nr. 01/4141 din 15.06.2022, prin ordinul directorului Agenția Servicii Publice nr. 488 din 23.05.2022, a fost creat Grupul de lucru pentru executarea Dispoziției nr. 22 din 23 mai 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Grupul de lucru a elaborat cererea de ofertă pentru achiziția respectivă, care a fost expediată simultan prin email la 4 operatori economici cu activitate similară în domeniu pe data de 24.05.2022. Operatorii economici au fost identificați din lista participanților la licitația publică deschisă de achiziționare a blanchetelor de acte de identitate din sistemul național de pașapoarte, permise de conducere și certificate de înmatriculare, inclusiv echipamente și produs program specializat pentru personalizarea acestora pentru perioada anilor 2022 – 2025, inclusiv câștigătorii licitației cu care ASP a semnat deja contractele:

– Polska Wytwórnia Papierów Wartościowych S.A. (Polonia),

– SELP (Franța),

– Compania Nationala „Imprimeria Nationala” S.A. (România).

– UAB „Garsų Pasaulis” (Lituania).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blanchete #ASP #pasapoarte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Intermediarii profită în timp ce țițeiul rusesc găsește rute indirecte către piața europeană, susțin politicienii și oamenii din industrie, citați de politico.eu.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că dependența Europei de petrolul și gazele rusești „aparține trecutului”.

Dar alții, de la înalți oficiali ucraineni la europarlamentari și persoane din industrie, spun că acest capitol al istoriei nu s-a încheiat.

Cantități semnificative de hidrocarburi rusești, în special de petrol, continuă să fenteze sancțiunile și pe piața europeană, spun aceștia, obținând bani care finanțează mașinăria de război a lui Vladimir Putin.

Este cunoscut faptul că petrolul brut e dificil de urmărit pe piețele globale. Acesta poate fi ușor combinat cu alte transporturi în țările de tranzit, creând efectiv un lot mai mare de petrol ale cărui origini nu pot fi determinate. Procesul de rafinare, necesar pentru orice aplicație practică, elimină, de asemenea, orice urmă a originii materiei prime.

O rețea complexă de companii de transport maritim, care poartă steaguri ale unor jurisdicții offshore insesizabile, adaugă un strat suplimentar de mister; unele au fost acuzate că ajută Rusia să ascundă originea exporturilor sale de țiței folosind o varietate de mijloace.

UE a interzis în mare parte combustibilii fosili ruși de la declanșarea invaziei încoace, cu excepții pentru cantități limitate de țiței prin conducte, gaze prin conducte, gaze naturale lichefiate (GNL) și produse petroliere.

Rute spre Europa

Dar volume mari de țiței rusesc – o sursă de venituri mai mare decât gazele – sunt încă expediate pe piețele globale, ceea ce îi face pe unii experți să suspecteze că acestea ajung pe piața europeană pe ușa din spate.

„De la introducerea sancțiunilor, volumele de țiței pe care Rusia le exportă au rămas mai mult sau mai puțin constante”, a declarat Saad Rahim, economist-șef al firmei globale de tranzacționare a mărfurilor Trafigura. „Este posibil ca petrolul rusesc să fie vândut în continuare către UE și națiunile occidentale prin intermediari.”

O rută potențială către Europa este prin Azerbaidjan, care se învecinează cu Rusia și este punctul de plecare al conductei Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), operată de BP. Portul Ceyhan, din Turcia, este un important centru de aprovizionare din care se expediază țițeiul către Europa; de asemenea, primește cantități mari din Irak prin conducta Kirkuk-Ceyhan.

François Bellamy, un europarlamentar francez și membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European, a exprimat suspiciuni cu privire la această rută într-o întrebare recentă adresată Comisiei. Datele arată că Azerbaidjanul a exportat cu 242.000 de barili pe zi mai mult decât a produs între aprilie și iulie anul trecut, a spus el – o marjă mare față de producția internă, care a fost de 648.000 de barili pe zi luna trecută și care este în declin pe termen lung, potrivit cifrelor ministerului.

„Cum poate o țară să își diminueze producția și să își crească exporturile în același timp? Există ceva complet inconsecvent în cifre, și această inconsecvență creează suspiciuni că sancțiunile sunt eludate”, a declarat Bellamy.

În același timp, însă, Turcia și-a dublat anul trecut importurile directe de petrol rusesc și a refuzat să impună sancțiuni asupra țițeiului rusesc, în ciuda faptului că a oferit simultan sprijin militar și umanitar Ucrainei.

Centrul finlandez pentru cercetare în domeniul energiei și al aerului curat (CREA) a avertizat la sfârșitul anului trecut că „o nouă rută pentru petrolul rusesc către UE apare prin Turcia, o destinație în creștere pentru țițeiul rusesc”, unde acesta este rafinat în produse petroliere care nu fac obiectul sancțiunilor, fiind vândut mai departe.

„Avem suficiente dovezi că unele companii internaționale cumpără produse de rafinare realizate din petrol rusesc și le vând mai departe în Europa”, a declarat Ustenko, consilierul lui Zelenski. „Este complet legal, dar complet imoral. Doar pentru că este permis, nu înseamnă că nu trebuie să facem nimic în această privință.”