Fermierii cer ajutor, Maia Sandu le-a răspuns: O să vedem, o să analizăm

Reprezentanții Forța Fermierilor au ieșit nemulțumiți după întâlnirea cu președintele Maia Sandu și acuză lipsa unor soluții concrete la problemele stringente din sector. Potrivit agricultorilor, principalele răspunsuri oferite de șefa statului au fost „o să vedem, o să analizăm” și „o să discutăm”.

Nemulțumirile au fost exprimate public de fermierul Gheorghe Jurcanu, într-un video distribuit de deputatul Sergiu Stefanco. Acesta a declarat că, în urma discuțiilor, agricultorii din sud nu au obținut „nimic bun, palpabil” pentru moment.

„S-au ridicat întrebările cu acciza la motorină, TVA, accesul la fonduri europene de preaderare. La toate am primit răspunsuri de tipul: să ne consultăm, să vedem, să discutăm. Nu sunt răspunsuri negative, dar nici soluții concrete”, a spus Jurcanu.

Acesta a avertizat că lipsa măsurilor rapide riscă să afecteze grav lucrările agricole din acest an. „Am însămânțat 60% din suprafețe, dar pentru restul de 40% nu mai avem posibilitatea. Dacă mergem în acest ritm, riscăm să nu finalizăm însămânțările la floarea-soarelui și porumb”, a precizat fermierul.

O problemă majoră invocată este întârzierea returnării TVA. Jurcanu susține că are peste 2,1 milioane de lei blocați, iar din cele patru tentative de recuperare nu a reușit să obțină niciun rezultat. „Ni s-a spus că nu putem beneficia pentru că nu avem vânzări în aprilie. Dar cine mai are vânzări în această perioadă? Vânzările s-au încheiat din noiembrie-decembrie”, a explicat acesta.

În același timp, fermierii reclamă dificultăți și în accesarea refinanțărilor pentru zonele afectate, susținând că mecanismele existente nu funcționează eficient.

În comunicatul distribui de președinție se spune că: „președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut astăzi o întrevedere cu reprezentanții Forței Fermierilor, în cadrul căreia au fost discutate mai multe probleme cu care se confruntă fermierii.

Au fost abordate subiecte precum impactul creșterii prețurilor la combustibili și la alte inputuri, precum și necesitatea elaborării unei strategii de adaptare a agriculturii la schimbările climatice. Fermierii au solicitat creșterea sprijinului pentru agricultură și îmbunătățirea mecanismelor de alocare a acestuia.

Președinta a apreciat eforturile pe care le fac producătorii agricoli în condițiile climatice dificile și a crizelor energetice din ultimii ani și a accentuat necesitatea identificării unor soluții sustenabile pentru dezvoltarea sectorului agricol și creșterea competitivității produselor autohtone. Părțile au convenit să continue dialogul pentru a identifica măsuri concrete de sprijin și pentru a consolida reziliența agriculturii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.