Fiscaliștii și vameșii au umplut punga finanțelor cu bani. Au fost „mâncați” de salarii și pensii

În prima lună a anului 2022 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 5,9 miliarde lei, fiind în creștere cu 0,8 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 6,0 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 0,8 miliarde lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 0,1 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,6 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat, în perioada de referință au constituit 3,6 miliarde lei, înregistrând o creștere de 0,4 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut.

Veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat au constituit 1,8 miliarde lei, cu 0,2 miliarde lei mai mult față de perioada respectivă a anului 2021, iar veniturile administrare de către Serviciul Vamal au constituit 1,9 miliarde lei, fiind în creștere cu 0,4 miliarde lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului de stat au fost executate în sumă de 4,5 miliarde lei, fiind în creștere cu 0,6 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut. Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit în sumă de 0,9 miliarde lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au constituit 9,0 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor a asigurat onorarea tuturor angajamentelor de plată pentru luna ianuarie a anului curent, toate plățile fiind finanțate integral.

Conform Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014 prioritar este onorarea obligațiunilor de deservire a datoriei de stat externă și internă, precum și achitarea salariilor, pensiilor și prestațiilor sociale. De asemenea, reiterăm faptul că, nu există riscuri de neexecutare/stopare a cheltuielilor aprobate în buget, dat fiind faptul că bugetul dispune de resurse financiare suficiente și asigură în permanență un management prudent al lichidităților.

Gestionarea eficientă a finanțelor publice reprezintă prioritate maximă pentru Ministerul Finanțelor, contribuind astfel la obiectivul primordial de depășire a crizei pandemice și respectiv de relansare a economiei naționale.

#acumulări #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, potrivit raportului companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.