Fiscul a colectat 1,9 miliarde lei în patru zile. Veniturile pe 2026 au depășit deja 28 de miliarde lei

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, în perioada 27–30 aprilie, încasările la Bugetul public național au constituit circa 1,9 miliarde lei. De la începutul anului, veniturile acumulate au ajuns la 28,7 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 3,4 miliarde lei sau 13,3% față de aceeași perioadă din 2025.

Datele arată că cele mai mari creșteri s-au înregistrat la bugetul de stat, unde încasările au ajuns la 12,39 miliarde lei, cu 16,6% mai mult decât anul trecut. La bugetele locale s-au acumulat 3,21 miliarde lei (+13,2%), la bugetul asigurărilor sociale de stat – 9,83 miliarde lei (+10,5%), iar la fondurile de asigurări medicale – 3,31 miliarde lei (+9,9%).

În aceeași perioadă, inspectorii fiscali au efectuat 471 de vizite la 422 de contribuabili, acțiunile fiind orientate în special spre conformarea voluntară și consultarea agenților economici.

Pe linia controalelor, autoritatea fiscală a emis 95 de decizii privind încălcări ale legislației, fiind calculate obligații suplimentare de 29,2 milioane lei. Din această sumă, 23,9 milioane lei reprezintă impozite și alte plăți, iar 5,3 milioane lei – amenzi. Totodată, au fost întocmite 75 de procese-verbale contravenționale, cu sancțiuni de 111,6 mii lei.

În același interval, Serviciul Fiscal de Stat a aprobat restituiri de TVA în valoare de 87,5 milioane lei, prin 99 de decizii. Pentru recuperarea restanțelor, instituția a încasat prin executare silită 27,51 milioane lei și a mai recuperat 14,36 milioane lei în urma acțiunilor preliminare cu contribuabilii restanțieri.

Autoritatea fiscală a preluat în gestiune 22 de dosare cu bunuri confiscate, estimate la 4,64 milioane lei, iar din comercializarea acestora au fost transferați la buget 4,69 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fisc #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.