Fiscul vinde bunurile confiscate: șurubelnițe – 850 lei, acumulatoare – 530 lei, sonerii pentru poartă – 191 lei

17 Ian. 2024, 15:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Ian. 2024, 15:07 // Actual //  bani.md

Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștința agenților economici cu rețea de vânzare, spații de producție sau depozit posibilitatea de a participa la un concurs pentru achiziționarea bunurilor confiscate. Evenimentul va avea loc pe data de 18 ianuarie, începând cu ora 11:00, iar participanții pot concura pentru achiziționarea a 4 loturi diferite.

Cererea de participare la concurs trebuie depusă la Serviciul Fiscal de Stat înainte de data limită de 18 ianuarie, ora 09:00. Printre bunurile scoase la licitație se regăsesc diverse articole, precum baterii, difuzoare audio, camere video, microfoane, căști și tablete, generatoare electrice și încălzitoare de apă.

Participanții sunt rugați să furnizeze propuneri complete, indicând prețul de vânzare al bunurilor confiscate, comisionul perceput pentru serviciile de consignație și momentul plății sumelor corespunzătoare la buget. Detalii suplimentare și informații despre bunurile confiscate, inclusiv denumirea, caracteristicile, cantitățile și prețurile acestora, pot fi găsite pe pagina dedicată de pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.