Fiul unui oligarh rus a fost arestat în Norvegia. De ce este acuzat

19 Oct. 2022, 16:28
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Oct. 2022, 16:28 // Actual //  MD Bani

Poliţia norvegiană a anunţat miercuri o nouă arestare a unui rus acuzat că a pilotat în mod ilegal o dronă deasupra teritoriului norvegian, de data aceasta în arhipelagul strategic Svalbard în Arctica, informează AFP, citată de Agerpres.

Identitatea suspectului nu a fost dezvăluită, însă potrivit site-ului Barents Observer, este vorba de fiul „unui om de afaceri rus cunoscut” şi „asociat apropiat al lui Vladimir Putin”.

Este vorba de a şaptea arestare, în decurs de numai câteva zile, a unor cetăţeni ruşi acuzaţi că au pilotat ilegal sau că au încălcat interdicţii de a fotografia în această ţară scandinavă ce se învecinează cu Rusia şi care este de acum principalul furnizor de gaz spre Europa.

Arestarea, care a avut loc luni la Hammerfest în nordul Norvegiei, a vizat un bărbat de 47 de ani cu dublă cetăţenie, rusă şi britanică, a anunţat poliţia regională din Finnmark.

„Suspectul a recunoscut că a pilotat o dronă deasupra Svalbard”, a precizat o responsabilă a poliţiei, Anja Mikkelsen.

Situat la circa o mie de kilometri de Polul Nord, arhipelagul Svalbard (Spitzberg) este un teritoriu norvegian cu amplasament strategic în centrul Arcticii şi găzduieşte o comunitate rusă relativ importantă, statutul său juridic autorizând exploatarea anumitor resurse de către cetăţeni străini. Bărbatul a fost plasat în detenţie provizorie timp de două săptămâni, iar dronele şi materialele electronice au fost confiscate, a adăugat poliţia.

O dronă a fost semnalată miercuri dimineaţa şi lângă aeroportul din Bergen (vest), fapt care a necesitat o scurtă întrerupere a traficului.

La rândul său, ambasada Rusiei la Oslo a criticat luni „psihoza” care, potrivit ei, a cuprins ţările scandinave cu privire la „turişti (ruşi) obişnuiţi”, victime ale unei interdicţii „nejustificate” şi „discriminatorii”. După presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică vecină, Norvegia şi-a întărit securitatea în jurul infrastructurilor sale, în special a instalaţiilor sale petroliere şi gaziere. De asemenea, din februarie, la fel ca multe alte ţări occidentale, guvernul de la Oslo a interzis ruşilor survolarea teritoriului norvegian, cu avionul sau cu drona. Orice încălcare este pasibilă de trei ani de închisoare.

16 Oct. 2026, 12:33
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 12:33 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Salariile președintelui Republicii Moldova și ale prim-ministrului ar urma să fie majorate în cadrul reformei salarizării din sectorul bugetar. Ministrul Educației, Dan Perciun, consideră că actuala remunerare a celor mai înalți demnitari, de sub 20 de mii de lei lunar, nu corespunde responsabilităților funcțiilor pe care le ocupă. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, în contextul informațiilor potrivit cărora noua lege ar putea prevedea triplarea salariului șefului statului și dublarea celui al deputaților.

Întrebat despre eventualele majorări spectaculoase pentru conducerea țării, Dan Perciun a precizat că nu a văzut încă versiunea finală a proiectului și nu poate confirma cifrele vehiculate. Totuși, ministrul a apărat necesitatea unei revizuiri a salariilor pentru cele mai înalte funcții din stat.

„În cazul președintei chiar îmi pare de rizoriu să avem un salariu de sub 20.000 de lei”, a declarat Perciun.

Potrivit ministrului, salariile președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului au rămas practic înghețate ani la rând, în timp ce remunerarea altor categorii de funcționari și demnitari a fost ajustată.

Perciun a explicat că această situație este determinată de mecanismul de calcul prevăzut de actuala lege a salarizării. Deși președintele țării ocupă cea mai înaltă poziție în grila salarială, valoarea de referință utilizată pentru calculul remunerației a rămas la 1.400 de lei, ceea ce a menținut salariul la un nivel redus.

„De mult, sincer, cred eu, o creștere și o aranjare asumată logică a acestor plăți salariale”, a declarat ministrul, explicând că actuala remunerare nu reflectă complexitatea funcției prezidențiale.

Situația este similară și în cazul prim-ministrului. Dan Perciun a confirmat că șeful Guvernului are în prezent un salariu de sub 20.000 de lei, în condițiile în care miniștrii pot încasa peste 40.000 de lei lunar.

Ministrul Educației a explicat că această discrepanță a apărut după majorările operate anterior pentru angajații autorităților publice centrale, de care nu au beneficiat președintele țării, președintele Parlamentului și prim-ministrul.

În privința deputaților, Perciun a respins informațiile despre o eventuală dublare a veniturilor. Potrivit acestuia, schimbarea ar urma să vizeze mai degrabă structura remunerării decât creșterea efectivă a sumelor încasate.

Ministrul a explicat că, în prezent, salariul de bază al unui deputat este de aproximativ 20.000 de lei, însă parlamentarii beneficiază și de indemnizații pentru transport și asistență, astfel încât suma totală poate ajunge la 35.000–38.000 de lei lunar.

„Ceea ce o să se schimbe este că aceste indemnizații vor fi absorbite nemijlocit în salariu. Și în loc să fie date pe bucăți, vor fi date ca o singură plată salarială, așa cum avem noi toți”, a explicat Perciun.

Un alt argument invocat de ministru ține de contribuțiile sociale. În prezent, potrivit acestuia, pentru indemnizațiile de transport și asistență nu sunt achitate contribuții la bugetul asigurărilor sociale.

„Acei bani nu merg în fondul de pensii, nu merg nicăieri”, a afirmat ministrul, sugerând că includerea sumelor respective în salariu ar permite și impozitarea lor corespunzătoare.

Dan Perciun a recunoscut că majorarea salariilor celor mai înalți demnitari reprezintă un subiect politic sensibil, motiv pentru care ajustările au fost amânate de-a lungul anilor.

Declarațiile vin în contextul reformei sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar, pregătită de Ministerul Finanțelor. Proiectul a fost supus consultărilor publice în perioada 18 iunie – 2 iulie 2026 și urmărește corectarea discrepanțelor salariale dintre diferite categorii de angajați ai statului.