FMI trage un semnal de alarmă! Economia Moldovei are nevoie de perfuzii: Salutăm decizia BNM de scumpire a leului

Înăsprirea politicii monetare va afecta creșterea economică a Moldovei pe termen scurt, dar FMI susține această decizie, potrivit declarației reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional, Rodgers Chawani.

Susținerea creșterii economice și menținerea sub control a inflației reprezintă în prezent o provocare dificilă la nivel mondial. Inflația se accelerează la nivel mondial, inclusiv în UE, iar majoritatea băncilor centrale au înăsprit politica monetară. Creșterea prețurilor la energie și la produsele alimentare, precum și dificultățile legate de întreruperile în lanțurile de aprovizionare la nivel mondial cauzate de pandemie, au dus la creșterea inflației în multe țări, iar acești factori globali, în special prețurile ridicate la produsele alimentare, vor continua probabil să împingă inflația în sus și în 2022”, a punctat reprezentantul FMI.

Potrivit lui Chawani, banca centrală a luat măsuri proactive prin majorarea ratei de bază și a rezervelor minime obligatorii pentru a limita creșterea inflației.

BNM a adoptat cu atenție amploarea și ritmul înăspririi monetare în funcție de sursele de presiune inflaționistă. Înăsprirea monetară va afecta creșterea economică pe termen scurt, dar noi susținem decizia BNM, deoarece este necesară pentru a limita efectele secundare a creșterii prețurilor”, a declarat Rodgers Chawani.

Reprezentantul FMI că BNM va continua să-și calibreze răspunsul la sursele inflației și, în acest sens, instrumentele actuale sunt destul de relevante. Însă alte instrumente ar fi îmbunătățirea concurenței pe piețele de alimente și energie și pe investiții strategice în eficiența energetică.

În data de 15 februarie Banca Națională a Moldovei a înăsprit politica monetară cu două puncte procentuale la 10,5% anual. Măsura a fost luată pentru a stăvili consumul populației și a încuraja economisirea.

#rată de politică monetară #inflație #BNM #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati