Comisioanele – „cașcavalul” bancherilor. Armașu: Guvernanța și serviciile de calitate costă mulți bani

Comisioanele sunt sursa de venit a băncilor. Este costul serviciilor prestate de instituțiile financiare, iar BNM nu poate plafona sau impune anumite costuri, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Când vorbim de comisioanele mari e un termen relativ. Comparativ cu România nu cred că în Republica Moldova sunt mai mari. Cifrele vor vorbi în favoarea băncilor locale”, a spus Armașu.

Potrivit guvernatorului, comisioanele sunt sursa de venit a băncilor, sunt costul serviciilor pe care le prestează.

Noi vrem băncile să presteze servicii calitative, să aibă o guvernanță sănătoasă și să fie gestionate eficient. Asta costă bani și costă mult. Nu putem spune că băncile abuzează, în condițiile în care piața este competitivă. Avem 11 bănci și patru bănci sistemice cu o cotă de piață semnificativă ce ne asigură un mediu competitiv. Băncile își ajustează comisioanele inclusiv reieșind din competiția pe piață”, a precizat Armașu.

Costul serviciilor prestate de bănci nu poate fi stabilit de BNM, în condițiile concurenței libere pe piață.

Să mergem să le restricționăm să le impunem anumite prețuri, nu este corect din punct de vedere economic și chiar constituțional. Este prețul serviciilor unor agenți economici. Așa cum nimeni nu poate să meargă să stabilească prețurile la pâine, așa e și cu băncile. Prețurile se formează în funcție de concurența liberă”, a punctat Armașu.

Comisioanele 80% din totalul câștigurilor

Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a Moldovei profitul celor 11 bănci comerciale a însumat 244,7 mil. de lei în prima lună a anului 2022. Comisioanele au avut o pondere de 80% din totalul încasărilor. Veniturile din dobânzi s-au cifrat la 570 mil. de lei. Diferențele de curs au adus băncilor câștiguri de 90,5 mil. de lei.

Patru bănci sistemice care dețin 80% din totalul pieței au încasat și cele mai mari câștiguri. Pe prima poziție s-a situat Moldindconbank – 74,4 mil. de lei urmată de Victoriabank – 60,3 mil.de lei, maib – 47 mil. de lei și OTP Bank – 28 mil. de lei.

#comisioane #preturi #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024 din Republica Moldova au plecat 32.100 de locuitori, potrivit datelor provizorii ale Biroului Național de Statistică. În total, populația cu reședință obișnuită a scăzut cu circa 42.000 de persoane, ajungând la 2.381 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025 — o diminuare de 1,7% față de începutul anului anterior.

Cea mai afectată rămâne zona rurală, unde declinul demografic a fost și mai accentuat: -2%, comparativ cu -1,4% în orașe. Potrivit metodologiei, „populația cu reședință obișnuită” include doar persoanele care locuiesc majoritar în țară, ceea ce exclude pe cei plecați pe termen lung.

Scăderea populației a fost cauzată, în principal, de migrația netă negativă – un fenomen care persistă de mai bine de două decenii. În paralel, și sporul natural a rămas negativ în 2024, cu un minus de aproape 10.000 de persoane (diferența dintre numărul nașterilor și al deceselor).

Fenomenul depopulării este vizibil și în structura pe vârste: Moldova îmbătrânește rapid, iar tinerii dispar din statistică. Piramida populației arată un gol pronunțat la segmentul 25–29 de ani, exact categoria de vârstă cel mai afectată de migrație. Totodată, vârsta medie a populației a urcat la 41,6 ani, în creștere cu 0,5 ani într-un singur an, iar indicele de îmbătrânire a atins 25,9 persoane vârstnice la 100 de locuitori.

În 2024, Moldova a fost părăsită, în medie, de aproape 90 de persoane pe zi – un ritm care subminează nu doar viitorul demografic, ci și capacitatea țării de a-și susține sistemele sociale, educaționale și economice.