Comisioanele – „cașcavalul” bancherilor. Armașu: Guvernanța și serviciile de calitate costă mulți bani

Comisioanele sunt sursa de venit a băncilor. Este costul serviciilor prestate de instituțiile financiare, iar BNM nu poate plafona sau impune anumite costuri, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Când vorbim de comisioanele mari e un termen relativ. Comparativ cu România nu cred că în Republica Moldova sunt mai mari. Cifrele vor vorbi în favoarea băncilor locale”, a spus Armașu.

Potrivit guvernatorului, comisioanele sunt sursa de venit a băncilor, sunt costul serviciilor pe care le prestează.

Noi vrem băncile să presteze servicii calitative, să aibă o guvernanță sănătoasă și să fie gestionate eficient. Asta costă bani și costă mult. Nu putem spune că băncile abuzează, în condițiile în care piața este competitivă. Avem 11 bănci și patru bănci sistemice cu o cotă de piață semnificativă ce ne asigură un mediu competitiv. Băncile își ajustează comisioanele inclusiv reieșind din competiția pe piață”, a precizat Armașu.

Costul serviciilor prestate de bănci nu poate fi stabilit de BNM, în condițiile concurenței libere pe piață.

Să mergem să le restricționăm să le impunem anumite prețuri, nu este corect din punct de vedere economic și chiar constituțional. Este prețul serviciilor unor agenți economici. Așa cum nimeni nu poate să meargă să stabilească prețurile la pâine, așa e și cu băncile. Prețurile se formează în funcție de concurența liberă”, a punctat Armașu.

Comisioanele 80% din totalul câștigurilor

Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a Moldovei profitul celor 11 bănci comerciale a însumat 244,7 mil. de lei în prima lună a anului 2022. Comisioanele au avut o pondere de 80% din totalul încasărilor. Veniturile din dobânzi s-au cifrat la 570 mil. de lei. Diferențele de curs au adus băncilor câștiguri de 90,5 mil. de lei.

Patru bănci sistemice care dețin 80% din totalul pieței au încasat și cele mai mari câștiguri. Pe prima poziție s-a situat Moldindconbank – 74,4 mil. de lei urmată de Victoriabank – 60,3 mil.de lei, maib – 47 mil. de lei și OTP Bank – 28 mil. de lei.

#comisioane #preturi #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.