Comisioanele – „cașcavalul” bancherilor. Armașu: Guvernanța și serviciile de calitate costă mulți bani

Comisioanele sunt sursa de venit a băncilor. Este costul serviciilor prestate de instituțiile financiare, iar BNM nu poate plafona sau impune anumite costuri, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Când vorbim de comisioanele mari e un termen relativ. Comparativ cu România nu cred că în Republica Moldova sunt mai mari. Cifrele vor vorbi în favoarea băncilor locale”, a spus Armașu.

Potrivit guvernatorului, comisioanele sunt sursa de venit a băncilor, sunt costul serviciilor pe care le prestează.

Noi vrem băncile să presteze servicii calitative, să aibă o guvernanță sănătoasă și să fie gestionate eficient. Asta costă bani și costă mult. Nu putem spune că băncile abuzează, în condițiile în care piața este competitivă. Avem 11 bănci și patru bănci sistemice cu o cotă de piață semnificativă ce ne asigură un mediu competitiv. Băncile își ajustează comisioanele inclusiv reieșind din competiția pe piață”, a precizat Armașu.

Costul serviciilor prestate de bănci nu poate fi stabilit de BNM, în condițiile concurenței libere pe piață.

Să mergem să le restricționăm să le impunem anumite prețuri, nu este corect din punct de vedere economic și chiar constituțional. Este prețul serviciilor unor agenți economici. Așa cum nimeni nu poate să meargă să stabilească prețurile la pâine, așa e și cu băncile. Prețurile se formează în funcție de concurența liberă”, a punctat Armașu.

Comisioanele 80% din totalul câștigurilor

Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a Moldovei profitul celor 11 bănci comerciale a însumat 244,7 mil. de lei în prima lună a anului 2022. Comisioanele au avut o pondere de 80% din totalul încasărilor. Veniturile din dobânzi s-au cifrat la 570 mil. de lei. Diferențele de curs au adus băncilor câștiguri de 90,5 mil. de lei.

Patru bănci sistemice care dețin 80% din totalul pieței au încasat și cele mai mari câștiguri. Pe prima poziție s-a situat Moldindconbank – 74,4 mil. de lei urmată de Victoriabank – 60,3 mil.de lei, maib – 47 mil. de lei și OTP Bank – 28 mil. de lei.

#comisioane #preturi #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA