Fostul agent secret rus Igor Ghirkin, critici la adresa lui Putin; „Capul peștelui este complet putred”

Igor Girkin, un naționalist și fost ofițer al Serviciului Federal de Securitate (FSB), care a ajutat Rusia să anexeze Crimeea în 2014 și apoi să organizeze miliții pro-ruse în estul Ucrainei, a declarat că există o oarecare nemulțumire față de conducerea de vârf.
Unii ofițeri ruși sunt nemulțumiți de președintele Vladimir Putin și de conducerea armatei din cauza mersului pros al războiului, a declarat Igor Ghirkin, după ce a vizitat zona de conflict, scrie SkyNews.

Într-un videoclip 90 de minute care analizează implementarea războiului de către Rusia, Ghirkin a spus că „capul peștelui este complet putrezit” și că armata rusă are nevoie de reforme și de oameni competenți care ar putea conduce o campanie militară de succes. Mai mulți ofițeri de armată au fost deschiși cu privire la nemulțumirea lor față de ministrul Apărării Serghei Șoigu și chiar de Putin, mai spune Ghirkin.

„Nu sunt doar eu… oamenii nu sunt deloc orbi și surzi: oamenii de la nivel mediu de acolo nici măcar nu-și ascund opiniile care, cum să spun, nu sunt pe deplin complimente față de președinte sau ministrul apărării”, a spus Ghirkin.

Ministerul rus al Apărării nu a comentat comentariile lui Girkin, care l-a criticat în repetate rânduri pe Şoigu, un apropiat aliat al lui Putin, pentru înfrângerile pe câmpul de luptă pe care le-a suferit Rusia în război.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Au apărut informații despre o viitoare intervenție chirurgicală a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, care în urmă cu ceva timp a alunecat pe scări și a suferit leziuni la nivelul coccisului, scrie Daily Star.

Anturajul lui Putin a fost forțat să nege rapoartele „complet false” ale posturilor rusești Telegram conform cărora Putin a căzut pe scări.

„Totuși, oricât de mult ar dori să ascundă adevărul, surse de la Kremlin susțin că de atunci președintele rus se confruntă cu un oarecare discomfort. De aceea este nevoit să solicite ajutor chirurgical”, notează presa din ucraina.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele 157 de milioane de euro transferate de Uniunea Europeană Republicii Moldova nu reprezintă bani suplimentari pentru Guvern, deoarece sumele au fost deja incluse în bugetul de stat și repartizate pentru cheltuielile planificate, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul unui interviu pentru publicația ZIUA, care susține că, în pofida finanțării europene, autoritățile trebuie să găsească în continuare miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar și a necesităților suplimentare din sezonul rece.

„Toți banii pe care Uniunea Europeană ni i-a promis, ei deja sunt bugetați. Noi deja, practic, îi cheltuim. Nu sunt niște bani în plus”, a explicat economistul, care a spus că transferul efectiv al fondurilor nu înseamnă apariția unor resurse financiare noi, care ar putea fi redirecționate către alte cheltuieli.

Potrivit lui Ioniță, situația finanțelor publice este complicată de deficitul bugetar estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. Tranșa europeană de 157 de milioane de euro echivalează cu circa trei miliarde de lei, însă această sumă era deja luată în calcul la elaborarea bugetului.

„Trei miliarde de lei dintr-un deficit de 23. Mai rămân 18 să le găsim”, a declarat expertul, referindu-se la necesitatea identificării altor surse de finanțare.

Economistul atrage atenția că presiunea asupra bugetului a crescut și în urma ultimei rectificări bugetare, când autoritățile au fost nevoite să majoreze cheltuielile cu aproximativ două miliarde de lei, fără a dispune de venituri suplimentare suficiente pentru acoperirea acestora.

În consecință, potrivit lui Ioniță, Guvernul a recurs la împrumuturi de pe piața internă pentru a finanța cheltuielile suplimentare. În același timp, rectificarea bugetară ar presupune și diminuarea încasărilor prognozate din granturi cu aproape un miliard de lei, ceea ce complică și mai mult situația financiară.

O altă problemă semnalată de economist este necesitatea identificării unor fonduri suplimentare pentru sezonul rece. Ioniță susține că resursele de care Guvernul ar avea nevoie pentru a face față cheltuielilor din această iarnă nu trebuie confundate cu finanțările deja prevăzute în Planul de Creștere Economică al Uniunii Europene.

„El vrea să primim banii care să ne permită nouă să trecem această iarnă”, a explicat Ioniță, referindu-se la necesitatea unor finanțări suplimentare solicitate de autorități.

Astfel, deși tranșa europeană reprezintă o sursă de finanțare a bugetului, aceasta nu reduce automat necesarul de resurse prevăzut în planificarea bugetară. Banii contribuie la acoperirea cheltuielilor și a deficitului deja estimate, dar nu pot fi considerați o rezervă nouă pentru alte necesități.

Republica Moldova beneficiază de Planul de Creștere Economică al Uniunii Europene, în valoare de 1,9 miliarde de euro, care prevede acordarea etapizată a finanțărilor în funcție de îndeplinirea reformelor convenite cu Bruxellesul. O parte a fondurilor reprezintă granturi, iar cealaltă parte, împrumuturi în condiții avantajoase.

În aceste condiții, Ioniță consideră că principala provocare a autorităților rămâne identificarea surselor de finanțare pentru deficitul bugetar, într-un moment în care necesarul de cheltuieli crește, iar veniturile din granturi sunt mai mici decât cele prognozate.