Fostul director adjunct CNA: Facilitățile fiscale au alimentat boomul call center-urilor. Marian respinge acuzațiile

Dezvoltarea accelerată a call center-urilor din Republica Moldova, care fraudează moldovenii de zeci de mii de lei, a început după modificările legislative adoptate în 2023, prin care această activitate a fost inclusă în regimul preferențial al Moldova IT Park, a declarat Cristina Cibotaru fostul director adjunct al CNA, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit Cristinei Ciubotaru, facilitățile fiscale acordate acestor companii au creat condiții favorabile pentru extinderea sectorului.

„Call centrele au luat amploare după aprobarea modificărilor la legislație, imediat după anul 2023. Activitatea call centerelor a fost inclusă în legislația cu privire la parcurile IT, cu impozit de 7%. Astfel, li s-au creat condiții prielnice de activitate, iar deputatul Radu Marian a fost cel care a venit cu inițiativa de modificare a legislației”, a declarat fosta șefă a CNA.

Contactat de BANI.MD, Radu Marian a fost întrebat dacă facilitățile fiscale acordate call center-urilor ar putea avea vreo legătură cu creșterea numărului de centre implicate în fraude telefonice.

Deputatul PAS a respins categoric această ipoteză.

„Nu văd o legătură factuală. Concluzia pe care vreți să o sugerați nu are valoare factuală”, a declarat Marian.

Acesta a invocat date prezentate anterior de Poliție, potrivit cărora aproximativ 90% dintre apelurile frauduloase care vizează cetățenii Republicii Moldova provin din afara țării, însă nu a exclus că după modificarea legislației sunt și call centre care ar frauda populația.

Radu Marian a precizat că orice companie care desfășoară activități ilegale trebuie investigată și sancționată, indiferent dacă activează în cadrul Moldova IT Park.

„Dacă există indicii că o companie se ocupă cu asemenea activități, ea trebuie investigată și trasă la răspundere. Dar nu putem umbri progresele din IT Park și activitatea companiilor care activează legal”, a spus deputatul, care a adăugat că veniturile din exporturile de servicii au ajuns la 2,5 miliarde de euro în 2026 față de 680 milioane în 2025.

El a mai explicat că rezidenții Moldova IT Park sunt verificați de administrația parcului la înregistrare, iar eventualele infracțiuni de fraudă sau spălare de bani sunt de competența Poliției și Procuraturii.

Redacția REALITATEA a expediat poliției o solicitare poliției în privința numărului de call centre destructurare, numele companiilor și regiunile țării de unde activau.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană discută o reformă a procesului decizional, care ar limita posibilitatea statelor membre de a bloca prin veto decizii cu privire la sancțiunile, încălcările fiscale și procesul de aderare a noilor țări. În locul unanimității, Bruxelles-ul propune extinderea utilizării votului cu majoritate calificată.

Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a declarat pentru The Guardian că UE are nevoie de mecanisme de decizie mai rapide și mai eficiente, inclusiv pentru a evita situațiile în care un singur stat poate bloca decizii susținute de restul membrilor Uniunii.

„Gata cu Viktor Orbán”, a declarat Kos, făcând referire la situațiile în care Budapesta a folosit dreptul de veto în negocierile europene, inclusiv în privința sancțiunilor împotriva Rusiei.

Potrivit comisarului, Uniunea are nevoie și de instrumente mai operative decât mecanismul prevăzut de articolul 7 al Tratatului UE, care permite inclusiv suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru în cazul încălcării grave a valorilor europene.

„Propunerea noastră este să facem procesul decizional mai eficient. Propunem o utilizare mai largă a votului cu majoritate calificată, ceea ce nu este ceva nou. Noutatea constă în faptul că propunem reducerea numărului de decizii care necesită unanimitate chiar în procesul de aderare a noilor state la Uniune”, a explicat Marta Kos.

Conform formulei discutate, unanimitatea celor 27 de state membre ar urma să fie păstrată pentru două momente-cheie ale aderării: lansarea procesului și decizia finală privind admiterea unui nou stat în UE. Pentru o parte dintre deciziile intermediare din procesul de aderare ar putea fi suficient votul majorității calificate.

O asemenea schimbare este importantă și pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova, deoarece ar reduce posibilitatea ca un singur stat membru să blocheze anumite etape intermediare ale negocierilor de aderare.

Reforma nu poate însă intra în vigoare automat. Modificările propuse trebuie să parcurgă procedurile europene necesare și, paradoxal, schimbarea regulilor care limitează unanimitatea are nevoie ea însăși de acordul statelor membre.

Discuțiile privind restrângerea utilizării veto-ului s-au intensificat în ultimele luni. În septembrie, 11 state membre ale UE, printre care Franța, Germania, Spania, Țările de Jos și Suedia, au cerut analizarea unei treceri mai largi de la unanimitate la majoritatea calificată în domeniul politicii externe.

Statele respective au susținut și utilizarea mai frecventă a „abținerii constructive”, mecanism prin care o țară poate să nu susțină o anumită decizie fără să o blocheze pentru toate celelalte state membre.