Fostul lider separatist Evghenii Șevciuk, executat de sistemul pe care l-a condus! Apartamentul său scos la licitație

17 Mart. 2026, 13:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Mart. 2026, 13:29 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Locuința fostului lider al regimului de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a fost scoasă la licitație la Rîbnița, potrivit unui anunț publicat de așa-numitul serviciu de executori judecătorești din regiune, scrie Zona de Securitate.

Licitația este programată pentru 2 aprilie 2026 și vizează vânzarea unui apartament cu trei camere, cu o suprafață totală de 100,9 metri pătrați, situat pe strada Kirov 84/1, apartamentul 8. Prețul minim de pornire al bunului este de 821.090 de ruble.

Bunul a fost sechestrat în contextul dosarelor penale deschise pe numele lui Șevciuk după încheierea mandatului său de lider al regiunii transnistrene, pe care a condus-o în perioada 2011–2016. În 2018, acesta a fost condamnat în lipsă de așa-numita Curte Supremă a regiunii la 16 ani de închisoare și la o amendă de 600 de milioane de ruble.

Fostul lider contestă însă legalitatea procedurilor. Recent, Șevciuk s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, susținând că procesul a fost ilegal și că i-a fost încălcat dreptul la apărare, acuzând totodată că structurile judiciare din regiune nu asigură un proces echitabil.

Nu este pentru prima dată când bunuri ce i-ar aparține sunt scoase la vânzare. În 2019, o altă locuință a acestuia din Tiraspol a fost, de asemenea, scoasă la licitație, cu un preț de pornire de aproximativ 683 de mii de ruble locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.