Fostul șef de la CFM, Oleg Tofilat dezvăluie afacerea păguboasă cu locațiunea spațiilor Aeroportului Chișinău

Obiective și declarații:

1. Majorarea Veniturilor Non-Aeronautice: Tofilat susține că licitația ar trebui să contribuie la majorarea veniturilor non-aeronautice ale Aeroportului, reducând astfel tarifele aeroportuare și atrăgând mai mulți pasageri.
2.Calitatea Deservirii Vizitatorilor: Un alt obiectiv este asigurarea unei experiențe de călătorie de înaltă calitate, care ar contribui la creșterea numărului de pasageri.
3. Eliminarea Exponenților Grupului Șor: Deși Tofilat recunoaște că Aeroportul funcționează bine din punct de vedere al serviciilor oferite, el subliniază necesitatea eliminării exponenților grupului Șor din activitățile economice ale Aeroportului.

Evoluția situației:

1. Există corespondență privind preluarea spațiilor comerciale între o companie internațională și Aeroport în primăvara lui 2023.
2. Autoritățile au ales să utilizeze instrumentul de locațiune a activelor neutilizate, considerat nepotrivit de către Tofilat.
3. Responsabilitatea pentru proces a fost declinată de către Guvern, MIDR și APP, fiind plasată pe consiliul de administrație și pe întreprinderea de stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”.
4. Caietul de sarcini prevede condiții care nu corespund obiectivelor declarate, inclusiv o perioadă de locațiune de trei ani și criterii de eligibilitate stranii.

„Fără prevederi de partajare a veniturilor viitoare între locatar și Aeroport (practică esențială pentru asigurarea veniturilor non-aeronautice, iar lipsa acestor prevederi în viziunea mea este prejudiciere deliberată a interesului public cu vreo 100-150 milioane de lei)”, constată Tofilat.

Concluzii și apel la acțiune:

Tofilat susține că licitația actuală ar putea afecta grav interesul public și ar trebui anulată și regândită. El propune elaborarea unui nou caiet de sarcini în două săptămâni, care să fie mai adecvat obiectivelor stabilite.

În final, Tofilat exprimă încrederea în competența și discernământul autorităților publice din Moldova pentru a rezolva această situație în beneficiul Aeroportului, călătorilor și statului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, suspendă zborurile regulate directe dintre București și New York în sezonul de iarnă 2026–2027, la doar doi ani și jumătate de la lansarea rutei transatlantice. Decizia vine pe fondul exploziei prețurilor la combustibilul de aviație, care a depășit 1.800 de dolari pe tonă, dar și al gradului redus de ocupare a aeronavelor. În medie, aproape jumătate dintre locurile disponibile pe cursele spre Statele Unite au rămas goale.

Potrivit informațiilor publicate de AeroRoute, HiSky renunță la operarea regulată a rutei București–New York JFK pe durata sezonului rece, păstrând doar câteva zboruri punctuale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, după cursa din 30 octombrie, următoarele zboruri sunt programate pentru 18, 21, 23 și 28 decembrie 2026, precum și pentru 4, 6 și 8 ianuarie 2027. În restul perioadei, pasagerii care vor să ajungă din București la New York vor trebui să apeleze la curse cu escală.

Principalul motiv invocat de companie este creșterea puternică a costurilor de operare. Prețul combustibilului de aviație a depășit pragul de 1.800 de dolari pe tonă, ceea ce face mult mai costisitoare operarea zborurilor transatlantice. Potrivit HiSky, menținerea frecvențelor planificate inițial ar genera cheltuieli suplimentare considerabile, care s-ar reflecta inevitabil în prețurile biletelor.

Dincolo de scumpirea kerosenului, datele privind traficul de pasageri arată că ruta București–New York se confruntă și cu probleme de ocupare. Potrivit statisticilor raportate autorităților americane, gradul mediu de ocupare a aeronavelor HiSky a fost de numai 52,2% în perioada iunie 2024 – vara anului 2026.

Compania utilizează pe această rută un Airbus A330-200, cu o capacitate de 274 de locuri, însă numărul mediu de pasageri transportați a fost de aproximativ 143 pe zbor. Asta înseamnă că, în medie, 131 de locuri au rămas neocupate la fiecare cursă.

Un asemenea grad de ocupare pune presiune asupra rentabilității zborurilor de lung-curier, unde cheltuielile cu combustibilul, echipajele, întreținerea și taxele aeroportuare sunt ridicate. Totuși, profitabilitatea unei rute depinde și de tarifele practicate, veniturile suplimentare și structura costurilor, nu doar de numărul pasagerilor.

Suspendarea temporară reprezintă un pas înapoi pentru o rută lansată în iunie 2024, când HiSky a readus zborurile directe regulate dintre România și Statele Unite după o pauză de peste două decenii.

Ultimele curse transatlantice regulate operate anterior de TAROM fuseseră suspendate în noiembrie 2003. Reluarea conexiunii directe București–New York de către HiSky a fost prezentată drept un moment important pentru aviația românească, oferind pasagerilor posibilitatea de a traversa Atlanticul fără escală.

HiSky, companie aeriană înființată în 2020, operează zboruri din România și Republica Moldova. Suspendarea curselor regulate către New York în sezonul rece arată dificultățile cu care se confruntă operatorii aerieni pe rutele lungi, în condițiile creșterii prețurilor la combustibil și ale unei cereri insuficiente pentru ocuparea aeronavelor.