Moldova, pe locul 91 în topul celor mai bune pașapoarte din lume pentru nomazii digitali

Republica Moldova se află pe locul 91 în topul celor mai bune pașapoarte din lume pentru nomazii digitali cu un scor total de 74,50, potrivit Nomad Passport Index (NPI), realizat de compania de consultanță Nomad Capitalist. Opt țări din Europa se află în top 10. Elveția s-a clasat pe primul loc, urmată de Irlanda și Portugalia pe locurile doi, respectiv trei.

Pașaportul Moldovei în raport cu alte pașapoarte globale este calculat pe baza abordării guvernului Republicii Moldova nu doar în ceea ce privește călătoriile, ci și legile internaționale de impozitare, percepția globală, cetățenia dublă și libertatea personală, ca doar numărul de țări pe care deținătorul de pașaport din Moldova le poate vizita.

Spre deosebire de alte clasamente ale pașapoartelor, Nomad Passport Index (NPI) se concentrează pe criterii mai largi, inclusiv percepția globală și libertatea personală într-o anumită țară.

Spre deosebire de Henley Passport Index, care clasifică cele mai puternice pașapoarte din lume și utilizează datele Asociației Internaționale a Transportului Aerian, Nomad Passport Index (NPI) are o abordare diferită. Acesta analizează 199 de pașapoarte globale și modul în care acestea se situează în ceea ce privește călătoriile fără vize, percepția globală și impozitarea cetățenilor. Clasamentul se concentrează, de asemenea, pe dubla cetățenie și pe libertatea personală.

Dar „evoluția remarcabilă” este cea a Emiratelor Arabe Unite. Emiratele Arabe Unite au fost numărul 1 în 2023, dar au coborât pe locul șase, la egalitate în acest an cu țări precum Olanda, Germania și Noua Zeelandă, potrivit echipei de cercetare. Scăderea a fost cauzată de o schimbare în politica fiscală a EAU care a afectat proprietarii de companii naționale și de peste hotare, inclusiv rezidenții care dețin companii străine, a precizat aceasta.

Bulgaria este o țară de urmărit. Pașaportul său a urcat de pe locul 42 în indice pe locul 32 în doi ani, în mare parte datorită intrării sale în zona Air Schengen, programată să aibă loc la sfârșitul lunii martie.

Hong Kong a scăzut de pe locul 44 în 2022 pe locul 50 în acest an, în timp ce Macao ocupă locul 69, iar China se află mult mai jos pe listă, pe locul 120.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#digital #Moldova #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.