Gazul, principala sursă de șantaj. Cele mai mari importuri ale țării noastre provin din Federația Rusă

În ianuarie-martie 2022 importurile de mărfuri au însumat 2037,6 milioane dolari SUA, fiind în creștere cu 31,4% față de aceeași perioadă a anului 2021. La gel ca și în cazul exporturilor de mărfuri, majoritatea importurilor de mărfuri în ianuarie-martie 2022 continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier.

Astfel, transportului rutier îi revine 74,5% din total importuri, fiind urmate de instalațiile fixe de transport (15,1%), transportul maritim (4,6%), transportul feroviar (3,7%), transportul aerian (1,5%), autopropulsie (0,5%) și expedieri poștale (0,1%).

Cele mai mari importuri provin din Federația Rusă căreia îi revin 21,9% din total importuri, din cauza majorării considerabile a valorii gazului natural importat, căruia i-au revenit 69,0% din importurile realizate din Federația Rusă.

Topul țărilor de unde Republica Moldova a importat mărfuri:

Rusia (21,9);
România (13,5%);
China (9,0%);
Germania (6,9%);
Turcia și Ucraina (câte 6,5%);
Italia (5,4%);
Polonia (3,3%);
Franța (2,9%);
Ungaria (2,5%);
Statele Unite ale Americii, Cehia, Spania și Belarus (câte 1,4%);
Bulgaria (1,3%);
India (1,2%);
Olanda și Austria (câte 1,0%);
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (0,8%);
Coreea de Sud (0,7%).

Astfel, în primele trei luni ale anului importurile din Federația Rusă s-au majorat cu 2,3% din cauza creșterii valorii gazului natural importat de 4,4 ori.

Potrivit Biroului Național de Statistică, ponderi importante au deținut următoarele grupe de mărfuri: gaz și produse industriale obținute din gaz (15,6%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (10,6%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (6,2%); vehicule rutiere (5,3%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (3,9%), produse medicinale și farmaceutice (3,8%); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (3,2%); legume și fructe (2,7%); mașini și aparate industriale cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (2,6%); îngrășăminte minerale sau chimice (2,4%).

#gaz natural #marfuri #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret Ve Sanayi A.Ş., sancționată în acest an de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru o practică coluzivă într-un proiect din Ucraina, a câștigat un nou contract rutier în Republica Moldova. Firma va construi drumul de ocolire a orașului Cimișlia, investiție estimată la 43,3 milioane de euro și finanțată de Banca Europeană de Investiții.

Contractul pentru construcția noului sector al drumului M3 a fost semnat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în prezența vicepremierului Vladimir Bolea. Centura va avea peste 7 kilometri și va fi construită integral pe un traseu nou, în extravilanul orașului Cimișlia. Proiectul urmărește devierea traficului de tranzit, inclusiv a transportului greu, în afara zonei urbane. Ministerul a anunțat oficial proiectul la 22 septembrie.

Proiectul include construcția a două poduri și trei intersecții denivelate, precum și instalarea iluminatului rutier, parapetelor de protecție, marcajelor și semnalizării. Lucrările sunt planificate să dureze aproximativ doi ani și jumătate.

„M3 este un drum important pentru legătura dintre centrul și sudul țării, pe traseul Chișinău–Comrat–Giurgiulești–frontiera cu România. Pe această rută circulă atât transport de pasageri, cât și de mărfuri, iar noul drum de ocolire va face deplasarea mai eficientă”, a declarat Vladimir Bolea.

Licitația a fost organizată în cadrul programului „Moldova Roads III B”, finanțat de Banca Europeană de Investiții. Documentele BEI confirmă că procedura pentru construcția centurii Cimișlia este desfășurată de beneficiarul proiectului în conformitate cu regulile de achiziții ale băncii, BEI nefiind ea însăși parte a contractului.

Contractul vine însă la câteva luni după ce ONUR și 53 dintre subsidiarele sale au fost sancționate de BERD. Banca a anunțat o sancțiune totală de trei ani și trei luni, formată dintr-o perioadă de excludere de un an și trei luni de la proiectele finanțate de BERD, urmată de doi ani de neexcludere condiționată.

Investigația Oficiului de Conformitate al BERD a stabilit existența unei înțelegeri necorespunzătoare menite să asigure atribuirea unui contract către ONUR într-un proiect finanțat de bancă în Ucraina. BERD a calificat fapta drept „practică coluzivă”. Compania și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu anchetatorii, circumstanțe care au fost luate în calcul la stabilirea sancțiunii.

BERD precizează că, pe durata excluderii, ONUR și cele 53 de subsidiare nu sunt eligibile să participe la proiectele finanțate de instituție. Sancțiunea se califică și pentru mecanismul de excludere reciprocă între unele bănci multilaterale de dezvoltare.

Sancțiunea BERD nu a dus însă la excluderea ONUR din licitația pentru centura Cimișliei. Potrivit documentelor de evaluare ale procedurii, compania a declarat sancțiunile aplicate de alte instituții financiare, iar situația a fost analizată. Concluzia a fost că acestea nu se extind asupra contractului respectiv, finanțat de BEI, compania nefiind sancționată de Banca Europeană de Investiții.

Anterior, solicitat să comenteze situația, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că licitația este organizată potrivit procedurilor finanțatorului și că Ministerul Infrastructurii nu intervine în desemnarea companiei câștigătoare.

ONUR nu este la primul contract important în infrastructura rutieră din Republica Moldova. Compania turcă a executat anterior lucrările pe sectorul M3 Porumbrei–Cimișlia, finanțat de asemenea din surse externe. Noul contract îi asigură continuarea intervențiilor pe coridorul M3, de această dată prin construcția centurii propriu-zise a orașului Cimișlia.