Gazul, principala sursă de șantaj. Cele mai mari importuri ale țării noastre provin din Federația Rusă

În ianuarie-martie 2022 importurile de mărfuri au însumat 2037,6 milioane dolari SUA, fiind în creștere cu 31,4% față de aceeași perioadă a anului 2021. La gel ca și în cazul exporturilor de mărfuri, majoritatea importurilor de mărfuri în ianuarie-martie 2022 continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier.

Astfel, transportului rutier îi revine 74,5% din total importuri, fiind urmate de instalațiile fixe de transport (15,1%), transportul maritim (4,6%), transportul feroviar (3,7%), transportul aerian (1,5%), autopropulsie (0,5%) și expedieri poștale (0,1%).

Cele mai mari importuri provin din Federația Rusă căreia îi revin 21,9% din total importuri, din cauza majorării considerabile a valorii gazului natural importat, căruia i-au revenit 69,0% din importurile realizate din Federația Rusă.

Topul țărilor de unde Republica Moldova a importat mărfuri:

Rusia (21,9);
România (13,5%);
China (9,0%);
Germania (6,9%);
Turcia și Ucraina (câte 6,5%);
Italia (5,4%);
Polonia (3,3%);
Franța (2,9%);
Ungaria (2,5%);
Statele Unite ale Americii, Cehia, Spania și Belarus (câte 1,4%);
Bulgaria (1,3%);
India (1,2%);
Olanda și Austria (câte 1,0%);
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (0,8%);
Coreea de Sud (0,7%).

Astfel, în primele trei luni ale anului importurile din Federația Rusă s-au majorat cu 2,3% din cauza creșterii valorii gazului natural importat de 4,4 ori.

Potrivit Biroului Național de Statistică, ponderi importante au deținut următoarele grupe de mărfuri: gaz și produse industriale obținute din gaz (15,6%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (10,6%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (6,2%); vehicule rutiere (5,3%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (3,9%), produse medicinale și farmaceutice (3,8%); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (3,2%); legume și fructe (2,7%); mașini și aparate industriale cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (2,6%); îngrășăminte minerale sau chimice (2,4%).

#gaz natural #marfuri #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.