FOTO Cum a transformat Șor o fabrică de haine într-un call-center care distribuia falsuri despre referendum

Un vot de „DA” la referendumul privind integrarea în UE ar însemna, de fapt, permiterea vânzării terenurilor către străini, legalizarea căsătoriilor LGBT, aducerea migranților arabi, transformarea R. Moldova în groapa de gunoi a Europei și construirea pe teritoriul nostru a unei baze NATO. Cu aceste mesaje au fost bombardați cetățenii R. Moldova în zilele premergătoare scrutinului, dar și pe 20 octombrie, când alegătorii s-au prezentat la urne. În spatele campaniei masive de dezinformare se află personaje afiliate grupării criminale Șor și regimului de la Kremlin, scrie Deschide.MD.

Fabrică de haine transformată în call-center

‍Compania VIGEIS S.R.L., fondată în anul 2003 și specializată în confecționarea și vânzarea articolelor de îmbrăcăminte, pare un aliat improbabil al mașinăriei de război hibrid a Rusiei. Totuși, în perioada premergătoare scrutinului din 20 octombrie, firma, fondată de Ecaterina Șpiț, cetățeană a R. Moldova stabilită de mult timp cu traiul în Federația Rusă, a lăsat la o parte confecționarea hainelor și a trecut la ”cusut” o întreagă rețea de propagandă putinistă.

Pentru început, compania a creat un call-center neoficial, a achiziționat de la un operator de telefonie mobilă 50 de mii de cartele și a început să sune insistent cetățenii R. Moldova. Mesajul repeta propaganda rusă despre referendumul privind integrarea R. Moldova în UE și se încheia cu un îndemn clar: votați împotriva modificării Constituției.

Cartelele erau folosite după metoda ”burner phone”, adică pentru o perioadă scurtă de timp, până când autoritățile aflau despre activitatea ilicită și blocau numerele. Atunci, angajații așa-zisului call-center pur și simplu luau alte cartele și continuau să apeleze cetățenii.

Am încercat să o contactăm pe Ecaterina Șpiț (Catea O.f. central, după cum o prezintă programele de identificare a numerelor de telefon), însă telefonul acesteia este deconectat.

Activitatea call-center-ului, supravegheată din Rusia de unul dintre coordonatorii ”pelerinajelor” preoțești la Moscova

Potrivit informațiilor obținute de Deschide.MD, fondatorul VIGEIS S.R.L., Ecaterina Șpiț, ar avea legături cu un oarecare Voronțov Vadim Petrovici, cetățean al Federației Ruse despre care sursele noastre relatează că a fost și unul dintre coordonatorii așa ziselor pelerinaje organizate de Patriarhia Moscovei și gruparea criminală Șor pentru preoții Mitropoliei Moldovei în perioada august-septembrie. Odată ajunși la Moscova, clericii erau preluați de Voronțov, care era responsabil de ghidarea și organizarea activităților pentru aceștia.

Acest Voronțov Vadim Petrovici este și administratorul campaniei de dezinformare lansate în preajma scrutinului electoral din 20 octombrie. Pe lângă call-center-ul improvizat printre mașinile de cusut de VIGEIS S.R.L., acesta a mai organizat ”bombardamentul” cetățenilor moldoveni cu mesaje SMS și pe rețelele Telegram și WhatsApp, în care conaționalii noștri erau îndemnați să voteze ”NU” la referendum. Aceste mesaje erau expediate de pe numere din Federația Rusă și Kazahstan, fapt care sugerează că centrul de apel al cusătorilor de haine din R. Moldova nu era singurul vârf de lance al ofensivei informaționale ruse.

Activitatea call-center-ului, promovată activ pe canalurile de Telegram ale grupării Șor

Potrivit Deschide.MD, mai multe surse din cadrul grupării Șor, cu acces la canalul Stop UE de pe Telegram și chat-bot-urile conexe, ne-au expediat capturi de ecran cu mesajele utilizate de oamenii oligarhului fugar pentru a promova activitatea call-center-ului.

„Bună ziua, colegi! Call-center-ul a început să efectueze apeluri de pe numere kazahe. Nu vă speriați, sunt de-ai noștri. Preveniți-i pe toți!”

„Numărul call-center-ului care va suna simpatizanții. Haideți să distribuim la maximum acest număr, ca oamenilor să nu le fie frică să răspundă!”, sunt doar câteva dintre mesajele distribuite pe grupurile de Telegram ale lui Șor.

Eșecul campaniei de dezinformare. Pregătiri pentru turul II al alegerilor prezidențiale

Nu cunoaștem cu exactitate câți cetățeni moldoveni au fost expuși acestei campanii de dezinformare coordonate de Kremlin și nici câți dintre ei au fost convinși să voteze ”NU” la referendum, însă, după prelucrarea de către CEC a tuturor proceselor verbale, putem spune că tentativele lor s-au soldat cu eșec. Referendumul constituțional privind integrarea R. Moldova în UE a fost susținut de majoritatea alegătorilor.

Acest lucru nu înseamnă că activitatea call-center-ului deschis de cei care, mai ieri, se îndeletniceau cu fabricarea articolelor de vestimentație, va înceta. Turul II al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 3 noiembrie, reprezintă următoarea țintă a mașinăriei rusești de propagandă, mai scrie Deschide.MD.

În acest sens, autoritățile din R. Moldova s-au autosesizat și au demarat cercetări pe caz, iar Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a Republicii Moldova depune eforturi pentru a bloca toate cartelele achiziționate de VIGEIS S.R.L.

#fabrica #Sor #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.