Moldova și Ucraina se prăbușesc demografic: Ratele fertilității sunt printre cele mai mici

22 Oct. 2024, 16:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2024, 16:13 // Actual //  Ursu Victor

La nivel global, rata fertilității a scăzut semnificativ de la o medie de 5 nașteri per femeie în 1950 la 2,3 în 2021. Republica Moldova și Ucraina se află în topul țărilor cu cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3, respectiv 1,2 copii per femeie, conform VisualCapitalist. Acest declin demografic ridică îngrijorări economice, mai ales în contextul în care aceste rate sunt mult sub „rata de înlocuire” de 2,1 copii, necesară pentru menținerea stabilă a populației.

Republica Moldova e pe locul al șaptelea în lume la cele mai scăzute rate ale fertilității, cu 1,3 copii per femeie, iar Ucraina e pe podium, alături de Singapore, cu 1,2, în principal din cauza războiului din urma invaziei rusești.

În țara vecină, România, rata estimată de 1,5 copii per femeie, nu figurează în acest top negativ, însă și ea se situează sub rata globală de 2,3. În fruntea clasamentului global al fertilității scăzute se află Taiwan, cu o rată de 1,11 copii per femeie, cea mai mică din lume.

În Europa, unde se așteaptă o scădere a populației cu 7% până în 2050, țările încearcă să atenueze efectele economice ale declinului demografic prin politici de sprijin pentru familii și imigrație.

Rata fertilității în Taiwan este estimată la 1,11 copii per femeie, cea mai scăzută din lume.

În contrast, populațiile din alte regiuni, inclusiv Asia Centrală, de Sud și de Sud-Est, America Latină și Caraibe, și America de Nord, se așteaptă să continue să crească, dar vor atinge vârfuri ale populației înainte de anul 2100.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 14:55 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul promite investiții de aproximativ 6 miliarde de lei pentru primăriile care se vor amalgama voluntar, în condițiile în care bugetul de stat pentru 2026 este construit cu un deficit de peste 21 de miliarde de lei. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține însă că resursele vor proveni în principal din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și vor fi incluse în bugetul pentru 2027.

Primăriile care vor opta pentru amalgamarea voluntară vor beneficia de investiții în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei, bani destinați dezvoltării infrastructurii locale. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține că proiectul nu urmărește comasarea administrațiilor locale în sine, ci modernizarea comunităților.

„Acest proiect nu este pentru amalgamare, dar pentru dezvoltarea comunităților noastre. Vrem să aducem infrastructura și serviciile adecvate tuturor cetățenilor”, a declarat Buzu.

Potrivit oficialului, unul dintre principalele stimulente ale reformei prevede alocarea a 3 mii de lei pentru fiecare locuitor din primăriile care decid să se amalgameze voluntar. Acest mecanism a fost prezentat încă din luna aprilie, odată cu lansarea conceptului reformei administrației publice locale.

Buzu a precizat că fondurile pentru primul stimulent sunt deja prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026, iar resursele destinate celui de-al doilea stimulent vor fi incluse în bugetul pentru 2027 și vor fi gestionate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Șeful Cancelariei a explicat că finanțarea va proveni din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (1,9 miliarde de euro n.a), iar debursarea fondurilor este condiționată de implementarea reformelor asumate de Guvern.

„Pentru a doua parte a acestui an avem de realizat 40 de măsuri de reformă. Dacă le îndeplinim, estimăm că în februarie 2027 vom primi o tranșă de peste 400 de milioane de euro. Aceste resurse vor fi utilizate inclusiv pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare din primăriile care s-au amalgamat voluntar”, a afirmat Buzu.

Întrebat dacă cele șase miliarde de lei vor proveni exclusiv din fonduri europene, oficialul a spus că detaliile privind structura finanțării vor fi prezentate în toamna acestui an, odată cu elaborarea bugetului pentru 2027.

„Ceea ce trebuie să cunoască acum cetățenii este că avem acest angajament. Suntem interesați să accelerăm investițiile în localitățile noastre. Vrem să aducem apă, canalizare, iluminat stradal, drumuri, poduri și alte proiecte de infrastructură pentru toți cetățenii”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.