FOTO Cum arată mega-construcția podului de peste Prut de la Leova

Construcția drumului de către podul de peste Prut de la Leova are loc cu pași repezi. Lucările de la drumul de acces la pod sunt în toi. Premierul Dorin Recean anunța că în luna mai peste podul de pontoane va trece primul autovehicul în România.

Pentru instituirea şi amenajarea acestui punct, în rectificarea bugetară sunt prevăzute alte 8,4 milioane lei. Astfel costurile trec deja de 260 milioane lei.

Capacitatea portantă va fi de 40 de tone şi 7 tone per axă, adică va permite circulaţia camioanelor, inclusiv în plin sezon de recoltare. Pe pod este preconizată și trecerea pietonală.

Podul va avea o lungime de 60 de metri, o lăţime de 14 metri şi o capacitate de 40 de tone. Potrivit proiectului, urmează a fi construit şi un drum de acces cu o lungime de 3 km. Lucrările urmează a fi finalizate până în toamna acestui an.

Lucrările de sunt efectuate de compania Irinda Prim SRL (proprietar și administrator – Igor Galeamov), care anterior a fost sancționată de Consiliul Concurenței, cu o amendă de circa un milion de lei, pentru participarea cu oferte trucate la licitații sau la orice alte forme de concurs de oferte.

Deși Chișinăul susține că în luna mai va fi dat în exploatare podul, pe parteaa română lucrările nu au început.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.