(FOTO) Deosebite și colorate. Cele mai spectaculaose grădini din lume

Probabil că ai și tu o grădină acasă pe care o consideri formidabilă sau ai văzut grădini care te-au cucerit, fie că este vorba de curtea vecinului, cea a bunicii sau a mamei. Iată câteva grădini care se află la mii de kilometri, dar pe care merită să le vizitezi cel puțin o dată în viață. De asemenea te poți inspira de aici pentru a crea un decor unic pentru grădina ta. Unele dintre aceste grădini se întind pe mii de hectare, aici sefac o mulțime de poze care devin virale pe internet.

Pentru a fi îngrite sunt necesari sute de oameni, sute de peisagişti, arhitecţi, botanişti şi îngrijitori. Pentru un astfel de spectacol sunt necesare plante, arhitectură, lumini, toate într-o îmbinare perfectă.

1. Singapore’s Gardens by the Bay

Grădina pare desprinsă din celebrul film „Avatar“. Este vorba de un parc imens format din de grădini, structuri metalice şi clădiri, considerat cel mai frumos loc din Singapore. Se întinde pe 101 hectare, pe care sunt plantate 217.000 de plante, din 800 de specii diferite.

2. Parcul celebrului castel Vesailles

Grădina a fost construită la ordinul regelui Ludovic al XIV-le. La fel ca și anterior grădina este îngrijită la cel mai înalt nivel și reflectă opulenţa fostului rege al Franţei.

3. Grădina de nuferi din Giverny

Această grădină a fost preferata lui Claude Monet, pictorul a imortalizat grădina într-o pictură celebră. Ea rămâne a fi și astăzi la fel de impresionantă.

4. Shinjuku Gyoen din Tokyo

Grădina cuprinde peste 1000 de pomi, iar cei predominanți sunt copacii de cireși.

5. Bodnant Garden

6. Parcul Keukenhof din Olanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.