(FOTO) LUXUL din iahturi nu mai este cel care a fost. Sunt electrice și te cuceresc prin designul inovativ. Cât costă

Cele mai luxoase iahturi nu seamănă deloc cu cele pe care ne-am obișnuit să le vedem ancorate în porturi. Ele sunt electrice, cu trei variante de motor, iar cel mai puternic este cel de 340 de kilowați. Pasionații le numesc „Tesla” de pe mare.

Totuși în ciuda unui aspect mai mult decât luxos și a unei fiabilități ieșite din comun pentru o astfel de ambarcațiune există și persoane care nu recomandă achiziționarea lor. Și nu doar a iahturilor electrice, ci a bărcilor în general. De la probleme cu motorul, riscul de a fi jefuit, până la mizeria care se face pe punte și consumul foarte mare de energie.

Silent Yacht vine în 3 versiuni. De 16, de 18 și de 24 de metri lungime

Fiecare versiune vine beneficiile sale. Cea mai mică dintre ele îți pune la dispoziție 4 camere cu baie în fiecare, sufragerie, terasă și desigur cabina comandantului.Totuși, vârful de lance este versiune dea 24 de metri lungime. Ea vine cu 3 variante de motor și cel mai puternic este cel de 340 de kilowați, scrie Aleph News.

Mai mult, specialiștii spun că pe timp de vară, iahtul are o autonomie aproape infinită. Asta datorită panourilor solare amplasate deasupra ambarcațiunii. Totuși nu o să poți călători în permanență la o viteză de 29 de noduri.

Prețurile pornesc de la 2 milioane de euro și pot ajunge până la 5 milioane de euro.

Pe lângă faptul că sunt apreciate pentru motorul lor, iahturile electric au și un design inovativ, ceea ce atrage și mai mult clienții.

#motor #iaht electric #iaht #lux #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III 2025 salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15.487,8 lei, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustată la inflație însă, creșterea reală este de doar 2,1%, ceea ce înseamnă că majorările salariale au fost în mare parte erodate de scumpiri. Față de trimestrul II al acestui an, salariile au rămas practic la același nivel, avansând cu doar 0,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferențele salariale dintre domenii sunt mari. Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate în informații și comunicații, unde salariul mediu a ajuns la 35.885,7 lei, în activitățile financiare și de asigurări cu 27.663,6 lei, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, unde nivelul salarial a atins 25.166 lei. La polul opus, cele mai mici salarii continuă să fie în agricultură, silvicultură și pescuit, unde salariul mediu a fost de 10.791,4 lei, în activități de cazare și alimentație publică, cu 10.934 lei, și în artă, recreere și agrement, unde nivelul a fost de 11.177,9 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2024, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în sectorul energetic, unde salariile au avansat cu 18,9%, în domeniul cazării și alimentației publice, cu 14,9%, dar și în învățământ și în artă, recreere și agrement, unde creșterile au fost de 12,8%. În schimb, față de trimestrul II 2025, unele domenii au înregistrat scăderi ale câștigurilor salariale, inclusiv activitățile financiare și de asigurări cu o reducere de 7,2%, sănătatea și asistența socială cu 5,5% și activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4,9%.

Sectorul bugetar a înregistrat în trimestrul III 2025 un salariu mediu de 12.963,5 lei, în creștere cu 10,5% față de anul precedent, în timp ce în sectorul real salariul a ajuns la 16.336,1 lei, cu 9,5% mai mult decât în 2024. Numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4% față de trimestrul III al anului trecut. Cele mai mari creșteri ale ocupării s-au înregistrat în construcții cu 10,6%, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 8,4% și în industria extractivă cu 7,6%. În schimb, scăderi ale numărului de angajați au fost raportate în transport și depozitare, minus 5,8%, în industria prelucrătoare, minus 3,9%, și în informații și comunicații, minus 3,6%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, numărul mediu al salariaților a scăzut ușor, cu 0,2%, cele mai mari diminuări fiind înregistrate în industria extractivă, activitățile de cazare și alimentație publică și serviciile administrative. Creșteri ale numărului de angajați au avut loc în construcții, agricultură și comerț.