Franța se așteaptă la o creștere a producției de vin

Producţia de vin a Franţei ar urma să urce până la 44,6 milioane de hectolitri în acest an, cu 18% mai mult decât producţia afectată de îngheţ din 2021, a anunţat vineri Ministerul francez al Agriculturii, în condiţiile în care culesul viei a început mai devreme în acest an din cauza secetei şi se apropie de sfârşit, informează Reuters.

Cifra avansată vineri de Ministerul Agriculturii de la Paris este peste estimările anterioare de 44 milioane de hectolitri şi cu 4% peste media din ultimii cinci ani.

Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.

Potrivit Ministerului francez al Agriculturii, culesul viilor în regiunea Champagne s-a încheiat cu aproximativ 12 zile mai repede decât media din ultimii 10 ani iar producţia totală este aşteptată să se dubleze, comparativ cu cea de anul trecut, graţie unor condiţii meteo favorabile.

În regiunea Bordeaux, unde culesul viilor s-a încheiat la finele lunii septembrie, producţia de vin este prognozată să fie cu 5% sub media multianuală, din cauza secetei care a afectat creşterea strugurilor, la care s-au adăugat frigul din primăvară şi căderile de grindină din luna iunie, care au afectat unele plantaţii.

Regiunea Alsacia din estul Franţei precum şi regiunile din sud-vestul Franţei au fost şi ele afectate de o secetă prelungită, astfel că producţia lor de vin este prognozată să fie cu 11%, respectiv 21% sub mediile multianuale.

Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin.

#vin #productie #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.