Furie la Kremlin, după publicarea unei conversații Putin-Macron. „Țarul”, prins cu minciuna

Un documentar publicat de televiziunea France 2, citat de evz.ro, vine să confirme eșecul negocierilor purtate de Emmanuel Macron și Vladimir Putin, încă din 20 februarie 2022. Cele 9 minute de convorbire făcute publice au înfuriat autoritățile de la Moscova, asta pentru că din discuție reiese, printre altele, faptul că președintele Rusiei a fost nesincer cu omologul său.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, comentează că „eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor [n.a. astfel de] înregistrări”.

Documentarul numit „Un preşedinte, Europa şi războiul”, a fost realizat de Guy Lagache, jurnalistul care și-a propus să dezvăluie culisele diplomației franceze din ultima jumătate de an.

Publicarea celor nouă minute din discuția avută de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul Franței, Emmanuel Macron, chiar cu patru zile înainte de invadarea Ucrainei, vine în contextul în care, tot pe 20 februarie, după consultarea cu omologul rus, Emmanuel Macron anunța că a reușit să obțină o întâlnire bilaterală între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și Joe Biden, președintele SUA, la Geneva.

„Duminică, 20 februarie, cu 4 zile înainte de război. Situația este periculoasă, dar mai există loc pentru diplomație. Emmanuel Macron trebuie să vorbească, în această dimineață, cu Vladimir Putin”, scrie Guy Lagache în documentarul său.

Emmanuel Macron: Tensiunea continuă să crească și este angajamentul meu și hotărârea mea de a continua dialogul. Aș vrea să analizezi mai întâi situația și să vorbim direct, după cum știm amândoi. Aș vrea să-mi spui care sunt intențiile tale, linia de acțiune pe care vrei să o urmezi și să faci niște propuneri.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, comentează că „eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor [n.a. astfel de] înregistrări”.

Documentarul numit „Un preşedinte, Europa şi războiul”, a fost realizat de Guy Lagache, jurnalistul care și-a propus să dezvăluie culisele diplomației franceze din ultima jumătate de an.

Emmanuel Macron: Vladimir, în primul rând, cred că nu am spus niciodată că trebuie să avem acorduri Minsk. Nu am spus asta niciodată, nici la Berlin, nici la Kiev, nici la Moscova, nici la Paris. Am spus că sunt aplicabile doar dacă sunt respectate anumite lucruri și nu am aceeași interpretare ca tine în ultimele zile.

Vladimir Putin: Ascultă, Emmanuel. Nu înțeleg problema ta cu separatiștii. Ei au făcut măcar tot ceea ce era necesar, la insistențele noastre, pentru a iniția un dialog constructiv cu autoritățile ucrainene.

Emmanuel Macron: Deci să luăm de la capăt ceea ce ai spus, Vladimir, mai cu atenție. Primul punct al acordurilor de la Minsk prevede un dialog cu dumneavoastră. Acesta este un motiv clar. În acest context, nu există nicio prevedere ca baza discuției să fie un text înaintat de separatiști negociatorilor dumneavoastră sau să li se impună ucrainenilor să discute pe baza documentelor emise de separatiști. Ei nu respectă acordurile de la Minsk. Nu separatiștii vor face propuneri pentru legile ucrainene!

Vladimir Putin: Desigur, avem o cu totul altă interpretare a situației. În ultima noastră discuție, v-am sunat și chiar am citit articolele 9, 11 și 12 ale acordurilor de la Minsk.

Emmanuel Macron: Le-am citit pe toate. Este clar scris că guvernul Ucrainei s-a oferit să organizeze consultări în acord cu reprezentanții preexistenți ai regiunilor Donețk și Lugansk, în cadrul unui grup de contact tripartit. Este exact ceea ce ne propunem să facem. Nu știu de unde a învățat avocatul tău dreptul pentru a spune că, într-o țară suverană, legile sunt propuse de grupuri separatiste și nu de autoritățile alese democratic!

#Macron #discutie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.