Furie la Kremlin, după publicarea unei conversații Putin-Macron. „Țarul”, prins cu minciuna

Un documentar publicat de televiziunea France 2, citat de evz.ro, vine să confirme eșecul negocierilor purtate de Emmanuel Macron și Vladimir Putin, încă din 20 februarie 2022. Cele 9 minute de convorbire făcute publice au înfuriat autoritățile de la Moscova, asta pentru că din discuție reiese, printre altele, faptul că președintele Rusiei a fost nesincer cu omologul său.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, comentează că „eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor [n.a. astfel de] înregistrări”.

Documentarul numit „Un preşedinte, Europa şi războiul”, a fost realizat de Guy Lagache, jurnalistul care și-a propus să dezvăluie culisele diplomației franceze din ultima jumătate de an.

Publicarea celor nouă minute din discuția avută de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul Franței, Emmanuel Macron, chiar cu patru zile înainte de invadarea Ucrainei, vine în contextul în care, tot pe 20 februarie, după consultarea cu omologul rus, Emmanuel Macron anunța că a reușit să obțină o întâlnire bilaterală între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și Joe Biden, președintele SUA, la Geneva.

„Duminică, 20 februarie, cu 4 zile înainte de război. Situația este periculoasă, dar mai există loc pentru diplomație. Emmanuel Macron trebuie să vorbească, în această dimineață, cu Vladimir Putin”, scrie Guy Lagache în documentarul său.

Emmanuel Macron: Tensiunea continuă să crească și este angajamentul meu și hotărârea mea de a continua dialogul. Aș vrea să analizezi mai întâi situația și să vorbim direct, după cum știm amândoi. Aș vrea să-mi spui care sunt intențiile tale, linia de acțiune pe care vrei să o urmezi și să faci niște propuneri.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, comentează că „eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor [n.a. astfel de] înregistrări”.

Documentarul numit „Un preşedinte, Europa şi războiul”, a fost realizat de Guy Lagache, jurnalistul care și-a propus să dezvăluie culisele diplomației franceze din ultima jumătate de an.

Emmanuel Macron: Vladimir, în primul rând, cred că nu am spus niciodată că trebuie să avem acorduri Minsk. Nu am spus asta niciodată, nici la Berlin, nici la Kiev, nici la Moscova, nici la Paris. Am spus că sunt aplicabile doar dacă sunt respectate anumite lucruri și nu am aceeași interpretare ca tine în ultimele zile.

Vladimir Putin: Ascultă, Emmanuel. Nu înțeleg problema ta cu separatiștii. Ei au făcut măcar tot ceea ce era necesar, la insistențele noastre, pentru a iniția un dialog constructiv cu autoritățile ucrainene.

Emmanuel Macron: Deci să luăm de la capăt ceea ce ai spus, Vladimir, mai cu atenție. Primul punct al acordurilor de la Minsk prevede un dialog cu dumneavoastră. Acesta este un motiv clar. În acest context, nu există nicio prevedere ca baza discuției să fie un text înaintat de separatiști negociatorilor dumneavoastră sau să li se impună ucrainenilor să discute pe baza documentelor emise de separatiști. Ei nu respectă acordurile de la Minsk. Nu separatiștii vor face propuneri pentru legile ucrainene!

Vladimir Putin: Desigur, avem o cu totul altă interpretare a situației. În ultima noastră discuție, v-am sunat și chiar am citit articolele 9, 11 și 12 ale acordurilor de la Minsk.

Emmanuel Macron: Le-am citit pe toate. Este clar scris că guvernul Ucrainei s-a oferit să organizeze consultări în acord cu reprezentanții preexistenți ai regiunilor Donețk și Lugansk, în cadrul unui grup de contact tripartit. Este exact ceea ce ne propunem să facem. Nu știu de unde a învățat avocatul tău dreptul pentru a spune că, într-o țară suverană, legile sunt propuse de grupuri separatiste și nu de autoritățile alese democratic!

#Macron #discutie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.