Găgăuzii răzvrătiți vor purta panglica interzisă a Sfântului Gheorghe! Litvinenco reacționează: Un act ilegal

Decizia Adunării Populare a Găgăuziei prin care se permite purtarea și păstrarea bandei bicolore negru-portocaliu pe teritoriul Găgăuziei (răspândirea căreia a fost interzisă anterior de către Parlamentul Republicii Moldova, în contextul folosirii ei în războiul din Ucraina) conține toate aparențele unui act ilegal, susține ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Potrivit, ministrului, În art.12 alin.(2) și (3) din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) sunt indicate expres domeniile în care Adunarea Populară poate adopta legi locale.

„Este evident că legea locală în discuție nu vizează niciunul din domeniile prescrise de lege. De asemenea, adoptarea unui asemenea act reprezintă un precedent periculos, care ar avea ca efect o „dezincriminare indirectă” a unor fapte sancționate de legislația națională, prin restrângerea aplicabilității normelor contravenționale, penale, precum și a normelor speciale privind contracararea activității extremiste în anumite regiuni ale țării. Mai mult decât atât, această abordare este inadmisibilă, ținând cont de specificul normelor în discuție, care se aplică uniform cu referire la orice persoană care se află oriunde pe teritoriul țării noastre”, a mai spus Litvinenco.

De aceea, actul în discuție urmează a fi supus controlului de legalitate prin intermediul oficiului teritorial al Cancelariei de Stat. Întrucât un asemenea act poate avea consecințe grave, din punctul meu de vedere, se poate recurge la sesizarea directă a instanței de contencios administrativ, solicitându-se totodată suspendarea actului contestat, în corespundere cu prevederile legislației naționale.

În data de 14 aprilie, majoritatea parlamentară a adoptat în lectură finală un proiect de lege care interzice folosirea panglicii Sf. Gheorghe și a semnelor Z și V în Moldova ca simboluri ale agresiunii militare a Rusiei. Președinta Comisiei juridice numiri și imunități, Olesea Stamati a remarcat că proiectul de lege nu interzice panglica ca parte a unui ordin sau a unei medalii: „Cei care au primit medalii pentru apărarea patriei le vor putea purta”.

Potrivit proiectului de lege adoptat, pentru producerea, vânzarea, distribuția, precum și folosirea publică a simbolurilor Z, V și a panglicii Sf. Gheorghe în republica Moldova, persoanele fizice vor fi pedepsite cu amendă de la 4,5 mii la 9 mii lei sau de la 30 la 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Persoanele juridice și funcționarii riscă amenzi de la 9.000 la 18.000 de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#panglică #Găguzia #litvinenco

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Jumătate dintre companiile imobiliare din Europa Centrală (49%) estimează că investițiile în domeniu vor crește în acest an și doar 19% se așteaptă la o scădere (față de 51% în 2023), pe fondul îmbunătățirii percepției cu privire la potențialul de creștere din această piață, potrivit studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2024, citat în comunicatul de presă.

„De altfel, 40% din participanții la studiu anticipează o creștere a activității pe piață în acest an, față de 15% cu un an în urmă, iar proporția celor care prevăd o scădere s-a redus la 16%, de la 57% în 2023. În acest context, investitorii intenționează să se concentreze pe proiecte noi (31%) sau pe atragerea de fonduri pentru plasamente viitoare (19%). O treime dintre aceștia se așteaptă ca eficiența portofoliului lor să se îmbunătățească, de două ori mai mulți decât cei care estimează o deteriorare a acesteia. Sectorul industrial este în continuare perceput ca fiind cel mai competitiv (31%), urmat de cel rezidențial (21%)”, potrivit studiului Deloitte.

Conform comunicatului, în rândul dezvoltatorilor, cea mai importantă tendință în 2024 pare a fi reprofilarea pe alte segmente ale pieței, având în vedere că un sfert dintre aceștia iau în calcul o astfel de schimbare. Acest trend se manifestă cel mai pregnant printre dezvoltatorii de birouri și de spații comerciale – trei sferturi, respectiv jumătate dintre aceștia susțin că se vor concentra pe alte sectoare în 2024 (în principal active cu destinație mixtă sau proiecte rezidențiale pentru închiriere). Printre provocările cu care se confruntă dezvoltatorii în acest an se remarcă cele legate de finanțare (26%), urmate de cele care implică achiziția de terenuri pentru dezvoltări viitoare (23%), în perspectiva redresării economice, și de comercializare (18%).

„Temperarea activității din piața de birouri se remarcă și în România, încă din 2023, iar tranzacțiile care încă se mai derulează au ca obiect renegocierea contractelor de închiriere, cu accent pe flexibilizarea clauzelor, sau prelungirea perioadei contractuale. În schimb, în privința proiectelor de tip retail, piața locală se diferențiază de cea regională, dat fiind că există multe proiecte în derulare și apetit crescut pentru investiții pe acest segment, stimulate de perspectiva reducerii inflației și, implicit, de creșterea puterii de cumpărare a populației. Segmentul industrial beneficiază de perspective de creștere, date fiind situația geo-politică, stocul insuficient de astfel de spații la nivel național și fenomenul de friendshoring, respectiv tendința globală și regională de relocare sau, respectiv, de construire a diverselor unități de producție în statele aliate din punct de vedere politic”, a declarat Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România.

Deloitte derulează Real Estate Confidence Survey for Central Europe începând din 2019 pentru a afla percepția profesioniștilor din domeniu cu privire la evoluția pieței în regiune. La sondaj participă trei categorii de respondenți, respectiv dezvoltatori, investitori și consultanți specializați în domeniul imobiliar. La ediția din acest an au participat, în principal, jucători din Polonia (33%), Cehia (24%), Ungaria (10%), iar 24% dintre participanți operează pe mai multe piețe din Europa Centrală.