Gavrilița îl face praf pe Chicu: Se dădea o pomană înainte de sărbători. Credem în creșterea pensiilor lună de lună

Premiera Natalia Gavrilița susține că guvernul nu face pomeni înainte de sărbători, ci mizează pe creșterea pensiilor. Dânsa a comentat actuala indexare a pensiilor cu 13,94%.

Au fost timpuri când indexarea pensiilor s-a făcut cu 19 lei. De exemplu anul trecut (guvernul Chicu n.r) se dădea o pomană înainte de sărbători o singură dată. Și atunci și acum credem în creșterea consecventă a pensiilor lună de lună și a puterii de cumpărare ca fiecare gospodărie să își poată planifica veniturile și cheltuielile. Indexarea și creșterea de anul trecut sunt menite să crescă puterea de cumpărare a pensionarilor și persoanelor cu dizabilitați a păturilor vulnerabile. Iar ce s-a făcut depășește aceste cadouri oferite o dată în an”, a punctat Gavrilița.

Pensiile urmează să fie indexate la 1 aprilie. Coeficientul de indexare a va constitui 13,94%, reieșind din rata inflației la sfârșitul anului 2021 și va fi aplicat părții pensiei care nu depășește salariul mediul lunar pe economie prognozat pentru 2022, adică 9 900 de lei. Suplimentar, pensiile vor fi majorate în sumă fixă cu 171 de lei și 71 de bani, transmite IPN.

Potrivit ministrului muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, ca rezultat al celor două mecanisme, de indexare și creștere, un pensionar care astăzi are pensia de 2 500 de lei va primi de la 1 aprilie o pensie de 3 020 de lei, adică cu 520 de lei mai mult.

De asemenea, pensia minima pentru limita de vârstă este majorată de la 2000 de lei la 2278,80 lei pentru un stagiu de cotizare complet, ceea ce reprezintă o creștere de 13,94% – echivalent cu rata inflației de anul trecut.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gavrilita #indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.