Gavrilița își laudă Guvernul pentru succesul din cele 100 de zile: Curățim instituțiile statului de oameni compromiși

Premierul Natalia Gavrilița a vorbit astăzi, într-o conferință de presă, despre ce a făcut în cele 100 de zile de la învestire. Este o perioadă de adaptare de tranziție, gestionare a administrației, foarte multe procese care trebuiau puse pe roate. Ne-am confruntat cu instituții ale statului erodate de corupție și ghidate de interese private. De-a lungul cestei perioade cu criza pandemică, a gazelor și a prețurilor.

În contextul creșterii prețurilor, am crescut pensia minimă la 2000 de lei. Am creat un mecanism de compensare parțială de către stat a facturii la gaze naturale și încălzire pentru a atenua impactul creșterii tarifelor asupra populației”, a declarat Gavrilița.

În ceea ce privește remanierile din Executiv, Gavrilița a spus că așteptările sunt alimentate artificial. „Ne dăm seama că facem greșeli și încercăm să le corectăm. Curățim instituțiile statului de oameni compromiși”.

Ne confruntăm cu foarte multe refuzuri de ocupare a funcțiilor vacante. Ne-am dori mai mulți specialiști. Mai trebuie ceva timp. Explicația e că oamenii din Moldova au trecut prin foarte multe perioade de instabilitate și sunt persoane care își mai dau ceva timp. Luni, la Londra vom avea o discuție și cu diaspora unde vom promova funcțiile vacante și vom încuraja să aplice pentru mai multe funcții. Luni, la Londra vom avea o discuție și cu diaspora unde vom promova funcțiile vacante și vom încuraja să aplice pentru mai multe funcții.”, a menționat Gavrilița.

Întrebată ce notă acordă Guvernului pe care îl conduce, premierul a spus că nota trebuie să o acorde cetățenii în baza acțiunilor care au fot făcute în cele 100 de zile.

Pe 30 iulie, președintele Maia Sandu a semnat decretul de înaintare a Nataliei Gavrilița în funcția de premier. Noul guvern a fost învestit la 6 august, votat de 61 din cei 63 de deputați de la PAS.

#reforme #raport #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.