14 noiembrie, de Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Vinăriile așteaptă oaspeți

Pentru prima dată, sectorul vitivinicol din Republica Moldova sărbătorește la data de 14 noiembrie, Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol, pentru redresarea industriei turismului. Turiștii dornici de a face cunoștință cu tradiția și cultura regiunilor asociate strugurilor și producției de vin sunt invitați să marcheze Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol alături de vinării. Persoanele sunt îndemnate să nu uite certificatul de vaccinare sau testul care dovedește că nu au infecția COVID-19, transmite IPN.

Într-o conferință de presă la IPN, Sergiu Manea, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, a remarcat că Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol este sărbătorită din 2009, în a doua duminică a lunii noiembrie. Scopul acesteia este de a evidenția cultura și tradiția acestor orașe și regiuni asociate cu cultura strugurilor și producția de vin, cum este Republica Moldova, un lider în acest domeniu. Potrivit lui, turismul vitivinicole este turismul care vizează gustarea, consumarea și cumpărarea vinului direct la cramă și poate include atât vizitele la crame, cât și podgoriile, restaurantele celebre, festivaluri de vin. În țările unde este dezvoltată cultura turismului și a vinurilor, economia își revine treptat din pandemie.

Sergiu Manea consideră că sectorul vitivinicol este unul strategic și are nevoie de o organizare mai bună, pe care mizează puternic. Este necesar de a fi rezolvată această problemă la nivel digital, să fie integrat turismul vitivinicol și în alte domenii, astfel încât să poată face un salt calitativ care să contribuie la prosperitatea în continuare a turismului vitivinicol. Cu cât mai mulți turiști vitează țările producătoare de vin, cum e Republica Moldova, cu atât mai mult crește exportul acestor produse, în special în țările din care sosesc oaspeții.

La rândul său Parascovia Ignat, reprezentant al Oficiului Național al Viei și Vinului, menționează că turismul vitivinicol rămâne a fi cea mai importantă ramură prin aportul său în economia Republica Moldova, datorită atracțiilor unice deținătoare de recorduri Guinness, cum ar fi: Galeriile de la Mileștii Mici, galeriile subterane de la Cricova sau beciurile istorice Leuntea-Vin. Există destinații în stil francez care atrag turiștii din întreaga lume, crame mici care s-au dezvoltat în ultimii ani, chiar și în context pandemic. Parascovia Ignat speră că din 2022 se va reveni la normalitate și vor găzdui turiști din toate țările. În 2019 au fost găzduiți peste 240 de mii de turiști, ceea ce reprezintă 15% din numărul total de turiști care au traversat frontiera Republicii Moldova, lăsând în economia din țară peste opt milioane de dolari.

Victoria David, reprezentantă a Ministerului Culturii, a declarat că instituția salută inițiativa Asociației patronale a Industrie Turismului de a promova în Republica Moldova Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Turismul vitivinicol continuă să fie cartea de vizită a Republicii Moldova. Republica Moldova se manifestă prin formele sale specifice de turism, cum ar fi, turismul rural, cultural, religios, ecologic, balnear, de aventură, dar prioritar rămâne a fi turismul vitivinicol. Se știe că 2% din suprafața mondială de viță de vie se află în Republica Moldova, fiind una din primele 20 de țări producătoare de vin din lume. Ocupă locul 13 în topul țărilor exportatoare de vinuri. Moldova deține două dintre cele mai mari crame și colecție de vinuri: Cricova și Mileștii Mici.

Valeriu Mihaluță, reprezentantul Chateau Vartely, a remarcat că sectorul vitivinicol este pregătit să facă față vizitatorilor care vin în țară. Recent Chateau Vartely a fost câștigătorul unui concurs internațional din Italia. Distincția s-a oferit pentru implementarea unei proiecții de lumini în sala de maturare a vinului, ceea ce face ca vinăria să fie mult mai atractivă. Iar Diana Vieru, manager turism la Castel Mimi, a menționat că cei din sectorul turismului din Moldova au cu ce se mândri: cu istoria Moldovei. Sărbătoarea este importantă pentru Moldova.

Mihail Druță, președintele Asociației de Sommelier din Republica Moldova, spune că vinul nu este doar o băutură, o licoare a lui Bachus, ci este o cultură care poate vorbi despre tradiții, istorie. Un turism vitivinicol este nu doar un turism de băut, este un eveniment care poate include și turism familial. Vinul poate vorbi mult despre destinații, obiceiuri și gastronomie. E fericit că Moldova are un potențial extraordinar de mare, având vinării mari și mici.

#ziua mondiala a turismului vitivinicol #vinarii #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.

#nasui #ministru #bani