14 noiembrie, de Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Vinăriile așteaptă oaspeți

Pentru prima dată, sectorul vitivinicol din Republica Moldova sărbătorește la data de 14 noiembrie, Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol, pentru redresarea industriei turismului. Turiștii dornici de a face cunoștință cu tradiția și cultura regiunilor asociate strugurilor și producției de vin sunt invitați să marcheze Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol alături de vinării. Persoanele sunt îndemnate să nu uite certificatul de vaccinare sau testul care dovedește că nu au infecția COVID-19, transmite IPN.

Într-o conferință de presă la IPN, Sergiu Manea, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, a remarcat că Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol este sărbătorită din 2009, în a doua duminică a lunii noiembrie. Scopul acesteia este de a evidenția cultura și tradiția acestor orașe și regiuni asociate cu cultura strugurilor și producția de vin, cum este Republica Moldova, un lider în acest domeniu. Potrivit lui, turismul vitivinicole este turismul care vizează gustarea, consumarea și cumpărarea vinului direct la cramă și poate include atât vizitele la crame, cât și podgoriile, restaurantele celebre, festivaluri de vin. În țările unde este dezvoltată cultura turismului și a vinurilor, economia își revine treptat din pandemie.

Sergiu Manea consideră că sectorul vitivinicol este unul strategic și are nevoie de o organizare mai bună, pe care mizează puternic. Este necesar de a fi rezolvată această problemă la nivel digital, să fie integrat turismul vitivinicol și în alte domenii, astfel încât să poată face un salt calitativ care să contribuie la prosperitatea în continuare a turismului vitivinicol. Cu cât mai mulți turiști vitează țările producătoare de vin, cum e Republica Moldova, cu atât mai mult crește exportul acestor produse, în special în țările din care sosesc oaspeții.

La rândul său Parascovia Ignat, reprezentant al Oficiului Național al Viei și Vinului, menționează că turismul vitivinicol rămâne a fi cea mai importantă ramură prin aportul său în economia Republica Moldova, datorită atracțiilor unice deținătoare de recorduri Guinness, cum ar fi: Galeriile de la Mileștii Mici, galeriile subterane de la Cricova sau beciurile istorice Leuntea-Vin. Există destinații în stil francez care atrag turiștii din întreaga lume, crame mici care s-au dezvoltat în ultimii ani, chiar și în context pandemic. Parascovia Ignat speră că din 2022 se va reveni la normalitate și vor găzdui turiști din toate țările. În 2019 au fost găzduiți peste 240 de mii de turiști, ceea ce reprezintă 15% din numărul total de turiști care au traversat frontiera Republicii Moldova, lăsând în economia din țară peste opt milioane de dolari.

Victoria David, reprezentantă a Ministerului Culturii, a declarat că instituția salută inițiativa Asociației patronale a Industrie Turismului de a promova în Republica Moldova Ziua Mondială a Turismului Vitivinicol. Turismul vitivinicol continuă să fie cartea de vizită a Republicii Moldova. Republica Moldova se manifestă prin formele sale specifice de turism, cum ar fi, turismul rural, cultural, religios, ecologic, balnear, de aventură, dar prioritar rămâne a fi turismul vitivinicol. Se știe că 2% din suprafața mondială de viță de vie se află în Republica Moldova, fiind una din primele 20 de țări producătoare de vin din lume. Ocupă locul 13 în topul țărilor exportatoare de vinuri. Moldova deține două dintre cele mai mari crame și colecție de vinuri: Cricova și Mileștii Mici.

Valeriu Mihaluță, reprezentantul Chateau Vartely, a remarcat că sectorul vitivinicol este pregătit să facă față vizitatorilor care vin în țară. Recent Chateau Vartely a fost câștigătorul unui concurs internațional din Italia. Distincția s-a oferit pentru implementarea unei proiecții de lumini în sala de maturare a vinului, ceea ce face ca vinăria să fie mult mai atractivă. Iar Diana Vieru, manager turism la Castel Mimi, a menționat că cei din sectorul turismului din Moldova au cu ce se mândri: cu istoria Moldovei. Sărbătoarea este importantă pentru Moldova.

Mihail Druță, președintele Asociației de Sommelier din Republica Moldova, spune că vinul nu este doar o băutură, o licoare a lui Bachus, ci este o cultură care poate vorbi despre tradiții, istorie. Un turism vitivinicol este nu doar un turism de băut, este un eveniment care poate include și turism familial. Vinul poate vorbi mult despre destinații, obiceiuri și gastronomie. E fericit că Moldova are un potențial extraordinar de mare, având vinării mari și mici.

#ziua mondiala a turismului vitivinicol #vinarii #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.