Gazele se scumpesc pe Bursa Română de Mărfuri, pe fondul cererii în creștere din Moldova și Ucraina

Gerul instalat în ultimea perioadă a dus la o creștere accentuată a cererii de gaze naturale din partea furnizorilor, atât din România, cât și din Republica Moldova și Ucraina, punând presiune semnificativă pe prețurile și volumele tranzacționate pe piața spot operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM). Astfel, au fost înregistrate cele mai ridicate niveluri ale acestei ierni, chiar dacă tranzacțiile au avut loc în weekend, când consumul este, în mod normal, mai redus, scrie profit.ro.

Prețul mediu zilnic al gazelor cu livrare duminică a urcat la 213,15 lei românești/MWh, echivalentul a aproximativ 42 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni. În cadrul aceleiași zile, o cantitate de 1,5 GWh a fost tranzacționată la un preț maxim de 231 lei românești/MWh.

Tendința de creștere a continuat și pentru gazele cu livrare în ziua de luni. Deși volumele au scăzut la 79 GWh, prețul mediu a ajuns la 232,7 lei românești/MWh. Volumul total tranzacționat pe piața spot a fost unul record pentru ultimele 11 luni, de aproape 100 GWh, mai exact 99,4 GWh, echivalentul a circa 40% din producția zilnică actuală a României.

Un nivel comparabil al volumelor tranzacționate a mai fost înregistrat în a doua jumătate a lunii februarie, într-o perioadă cu condiții meteo similare. Un preț mai mare decât cel actual a fost consemnat pe BRM doar în a doua jumătate a lunii iunie, însă atunci volumele zilnice erau de aproximativ 5 GWh, mult sub nivelurile actuale.

În contextul în care România a redevenit importator net de gaze, inclusiv din Ungaria, prețurile interne s-au situat peste cele externe. Astfel, prețul de 42 euro/MWh înregistrat duminică pe piața românească a fost cu aproximativ 1,5 euro/MWh peste cel de pe cea mai importantă piață regională, bursa austriacă CEGH.

Creșterea cererii din cele două țări se reflectă și în majorarea exporturilor. Potrivit datelor Transgaz, duminică România a exportat aproximativ 6 milioane de metri cubi de gaze către Republica Moldova și 1,8 milioane de metri cubi către Ucraina, față de volumele medii din săptămâna precedentă.

Pentru a acoperi atât consumul intern, cât și exporturile, România importă gaze prin toate punctele de interconectare disponibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#bursa română de mărfuri #gaze #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.