Război economic la orizont. Trump vrea Groenlanda și pune tarife pe UE

18 Ian. 2026, 18:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 18:49 // Actual //  Ursu Victor

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.