Război economic la orizont. Trump vrea Groenlanda și pune tarife pe UE

18 Ian. 2026, 18:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 18:49 // Actual //  Ursu Victor

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

01 Iul. 2026, 15:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 15:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Scandalul de la MoldATSA care a izbucnit după dezvăluirile cu privire la salariul de milioane al verișoarei președintei Maia Sandu, Anastasiei Taburceanu și controversele legate de CV-ul fostului director Dumitru Vangheli, scoate la iveală veniturile de milioane ale conducerii întreprinderii care gestionează traficul aerian al Republicii Moldova.

Redacția BANI.MD a prospectat declarațiile de avere ale principalilor angajați ai MoldATSA și a constatat că cel puțin zece funcționari au încasat în 2025 venituri anuale de peste un milion de lei.

Cele mai mari venituri declarate aparțin șefului Departamentului Operațional, Gheorghița Serghei Victor, care a raportat un salariu anual de 1,6 milioane de lei sau 133 de mii lei lunar.

Pe locul al doilea se află contabilul-șef al întreprinderii, Olga Tudor, cu venituri salariale de 1,5 milioane de lei sau 125 mii de lei lunar, la care se adaugă aproape 98 mii de lei diurne și peste 12 mii de lei tichete de masă.

Șeful Serviciului Managementul Traficului Aerian, Veaceslav Șpac, a declarat un salariu anual de 1,4 milioane de lei sau 116 mii lei lunar, iar șeful Centrului Tehnic al Sistemelor de Dirijare a Traficului Aerian, Petru Iovu, a raportat venituri de 1,3 milioane de lei sau 108 mii de lei de la MoldATSA. Acesta a mai declarat venituri din alte activități salariale, inclusiv de la Campingul din Vadul lui Vodă SRL și Federația Sindicală „SindTransAero”, în timp ce soția sa a încasat peste 344 mii de lei salariu de la aceeași întreprindere.

Lista continuă cu șeful Departamentului Siguranță și Investigații, Victor Popușoi, care a declarat 1,2 milioane de lei sau 100 mii de lei lunar, șefa Departamentului Conformitate, Calitate și Audit, Diana Robu (soția fostului procuror general interimar, Dumitru Robu n.a), cu 1,1 milioane de lei sau 91 mii de lei lunar, precum și adjuncta contabilului-șef, Irina Sandu, care a raportat venituri salariale de 1,07 milioane de lei sau 89 mii de lei lunar, la care se adaugă tichete de masă, diurne, ajutor material și compensații pentru energie.

De asemenea, șeful Departamentului Tehnic, Serghei Sandu, a încasat un milion de lei, iar adjunctul șefului Departamentului Securitate Aeronautică, Loredan Roșca, a declarat la fel venituri de un milion de lei sau câte 83 mii de lei lunar.

În ultimele două săptămâni, MoldATSA a fost zguduită de un scandal care s-a soldat cu demisia fostului director al întreprinderii, Dumitru Vangheli, a președintelui Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, și a directorului Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.