Gazul pune din nou Moldova pe jar. Prețul a sărit la 82 de euro, ANRE nu exclude revizuirea tarifului

Tariful la gazele naturale din Republica Moldova ar putea fi revizuit din nou dacă prețurile de pe piețele internaționale se vor menține la nivelurile ridicate din ultima perioadă. Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Constantin Borosan, susține că, într-un asemenea scenariu, furnizorul va trebui să refacă calculele și să solicite Agenției o eventuală modificare a prețului reglementat.

Declarația vine în condițiile în care prețul gazelor naturale pe piața spot a urcat la aproximativ 82 de euro/MWh, cu aproape 52% peste nivelul luat în calcul la stabilirea actualului tarif. Pentru perioada august–decembrie, în calculele tarifare a fost inclus un preț de achiziție de aproximativ 54 de euro/MWh.

Diferența ajunge astfel la circa 28 de euro/MWh, iar dacă prețurile de pe bursele internaționale vor rămâne la aceste niveluri, presiunea asupra tarifului achitat de consumatorii moldoveni ar putea crește.

„În cazul în care această tendință se păstrează, legea gazelor naturale și metodologia tarifară spune foarte clar că titularul de licență, furnizorul de gaze naturale, urmează să efectueze calculele și să depună solicitare la agenție”, a declarat Constantin Borosan.

Directorul ANRE precizează că, deocamdată, nu există o decizie privind majorarea tarifului. Agenția monitorizează evoluțiile de pe piețele internaționale, iar o eventuală intervenție va depinde de persistența prețurilor ridicate și de calculele prezentate de furnizor.

Borosan a explicat că scumpirea gazelor pe piețele internaționale este alimentată, între altele, de escaladarea situației din Orientul Mijlociu, care a afectat oferta disponibilă și rutele internaționale de transport al resurselor energetice.

În prezent, tariful la gaz este de 20,30 lei metrul cub și a intrat în vigoare de la 1 septembrie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.