Statul caută „săracii” cu bani în bancă: Noi filtre pentru compensațiile la energie

Persoanele care vor solicita compensații la energie în sezonul rece vor trece prin filtre mai stricte. Autoritățile intenționează să verifice nu doar veniturile declarate, ci și conturile bancare, proprietățile, automobilele și perioadele petrecute peste hotare, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru în cadrul emisiunii de la Radio Moldova.

Potrivit ministrei, unul dintre semnalele care pot declanșa verificări suplimentare este discrepanța dintre veniturile declarate și cheltuielile gospodăriei. Astfel, o persoană care declară venituri zero, dar achită facturi mari la gaze naturale sau energie electrică, ar putea intra în vizorul autorităților.

„De exemplu, verificăm dacă persoana arată că își achită factura și are o factură la energie sau la gaz destul de mare, dar arată că are venitul zero. Bineînțeles că acest lucru iese în evidență și noi începem să verificăm veniturile”, a declarat Plugaru.

Ministrul a precizat că remitențele sunt considerate, de asemenea, venituri și trebuie declarate. În calcul pot intra și veniturile obținute din dobânzi bancare.

„În remitențe tot este un venit. Noi nu solicităm persoanele să arate salariul, dar să arate care este venitul, inclusiv din dobânzi”, a explicat ministra.

Plugaru a oferit exemplul unei persoane care a obținut aproximativ 4.000 de lei într-un an din dobânzi, ceea ce ar putea indica existența unor economii de circa 100.000 de lei în bancă. În asemenea situații, autoritățile vor să stabilească dacă sprijinul acordat din bani publici ajunge într-adevăr la gospodăriile care nu dispun de suficiente resurse pentru achitarea facturilor.

„Scopul este să ajutăm persoanele care, într-adevăr, nu au cu ce achita aceste facturi, ca să treacă mai ușor în perioada rece a anului”, a afirmat Plugaru.

Pentru stabilirea eligibilității, sistemul va utiliza mai multe categorii de informații. Vor fi luate în calcul imobilele deținute, automobilele, conturile bancare, prestațiile sociale, indemnizațiile și alocațiile, precum și informațiile disponibile în bazele de date ale cadastrului și Poliției de Frontieră.

Inclusiv călătoriile peste hotare ar putea cântări în decizia privind acordarea compensației. Dacă o persoană declară venituri foarte mici sau zero, dar petrece perioade îndelungate în străinătate, această informație ar putea fi analizată împreună cu celelalte criterii.

Plugaru a subliniat însă că existența unui loc de muncă legal sau deținerea unui automobil nu va însemna automat excluderea din program. Decizia va fi luată în baza unui cumul de factori, printre care venitul gospodăriei, suprafața locuinței și valoarea facturilor.

Pentru noul sezon rece, autoritățile analizează și introducerea unor filtre suplimentare legate de automobile. Deținerea unei singure mașini nu ar urma să ducă automat la pierderea compensației, însă sunt discutate criterii distincte pentru gospodăriile care au două sau mai multe automobile sau care dețin mașini relativ noi, cu o vechime de până la 5–7 ani.

În același timp, gospodăriile în care există persoane cu dizabilități vor beneficia în continuare de un tratament distinct. Potrivit ministrei, dizabilitatea presupune cheltuieli suplimentare semnificative, iar acest criteriu poate cântări decisiv în acordarea sprijinului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.