Gazul se scumpește cu 25% în Europa. Moldova tremură

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu aproximativ 25%, pe fondul escaladării conflictelor din Orientul Mijlociu, care alimentează temerile privind posibile perturbări majore ale livrărilor globale de energie, relatează Bloomberg.

Potrivit agenției, îngrijorările sunt legate în special de securitatea transporturilor prin strâmtoarea Ormuz, pe unde tranzitează circa 20% din exporturile mondiale de gaze naturale lichefiate (LNG). Orice blocaj în această zonă ar putea provoca un șoc semnificativ pe piețele energetice.

Bloomberg avertizează că situația actuală riscă să devină cea mai gravă perturbare pentru piața gazelor de la începutul războiului din Ucraina, eveniment care a redesenat fluxurile globale de energie.

Europa este considerată deosebit de vulnerabilă în acest moment, întrucât nivelul stocurilor de gaze din regiune este neobișnuit de scăzut. În aceste condiții, volatilitatea prețurilor ar putea continua, cu posibile efecte în lanț asupra costurilor energetice și a economiei.

În ceea ce privește Republica Moldova, datele S.A. „Energocom” arată că, în sezonul rece 2025–2026, compania a utilizat aproape integral stocurile comerciale de gaze constituite în baza obligației legale de stocare, pentru a acoperi vârfurile de consum și a menține stabilitatea aprovizionării pe malul drept al țării.

În total, au fost folosite circa 134 milioane metri cubi de gaze naturale în perioadele de consum ridicat din lunile de iarnă. Volumele provin din stocurile constituite până la 1 noiembrie 2025, conform obligației minime de stocare de 15% din consumul anual.

La începutul sezonului rece, Energocom avea depozitate peste 100 milioane m³ de gaze în Ucraina și alte peste 30 milioane m³ în depozite din alte state, prin contracte de tip agent. În erioada noiembrie 2025 – 18 februarie 2026, aceste rezerve au fost utilizate treptat, iar în depozite au rămas aproximativ 8 milioane metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #preturi #import #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața filtrelor din Republica Moldova a trecut prin schimbări importante în perioada 2024–2025, caracterizate prin scăderea volumului importurilor, dar creșterea valorii acestora. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, importurile de filtre de toate tipurile au totalizat în doi ani aproximativ 962,6 mii de unități, cu o valoare cumulată de peste 227,4 milioane de lei. Analiza arată că acest segment, deși rar se află în centrul atenției, reflectă evoluția mai multor sectoare economice importante, precum industria auto, producția industrială, sistemul medical și agricultura.

Datele indică o piață puternic concentrată în trei domenii principale industria auto, industria generală și sectorul medical care împreună reprezintă peste 92% din volumul importurilor. Sectorul auto domină clar piața, cu aproximativ 386,5 mii de filtre importate, adică 40% din total, în valoare de 127,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă 56% din valoarea pieței. Prețul mediu al unui filtru auto este de aproximativ 329 de lei, mai mare decât în majoritatea altor segmente. Industria ocupă locul doi, cu 260,5 mii de unități, adică 27% din volum, însă cu o valoare mai mică, de 42,2 milioane de lei, deoarece prețul mediu este de aproximativ 162 de lei per unitate. Sectorul medical se situează pe locul trei, cu 243,3 mii de unități, însă aproape egal cu industria ca valoare, aproximativ 42,7 milioane de lei, datorită costului mai ridicat al filtrelor utilizate în echipamente medicale, inclusiv pentru hemodializă.

Din punct de vedere al tipurilor de produse, filtrele pentru autoturisme domină importurile, cu 371,6 mii de unități și peste 117,6 milioane de lei, adică mai mult de jumătate din valoarea totală a pieței. Pe următoarele poziții se află filtrele pentru lichide și echipamentele pentru hemodializă, care împreună formează aproape jumătate din volumul total al pieței. Există însă și segmente de nișă mult mai scumpe. De exemplu, filtrele pentru aviație au un preț mediu de peste 7.400 de lei per unitate, iar filtrele pentru echipamente alimentare ajung la aproape 13.000 de lei per unitate, fiind produse tehnologice specializate importate în cantități foarte mici.

Compararea datelor din 2024 și 2025 arată o evoluție paradoxală: în 2025, Moldova a importat aproximativ 454 de mii de filtre, cu 11% mai puțin decât în 2024, când volumul era de peste 508 mii de unități. Cu toate acestea, valoarea totală a importurilor a crescut de la 110 milioane de lei la 117,3 milioane de lei, adică cu 7%. Prețul mediu al unui filtru a urcat de la 216 lei la 258 lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 19%. Potrivit analizei, această evoluție arată o schimbare structurală a pieței, în care importatorii cumpără mai puține produse ieftine, dar mai multe filtre specializate sau de calitate superioară.

În perioada analizată, filtrele au fost importate din 57 de țări. Germania este cel mai mare furnizor ca valoare, cu aproximativ 25% din piață, urmată de China, care domină în volum cu 21% din importuri, însă cu o pondere valorică mai mică, de aproximativ 12%, datorită prețurilor mai reduse. Această structură indică o piață bipolară, în care produsele ieftine din Asia coexistă cu echipamentele mai scumpe și de calitate europeană.

În total, 644 de companii din Moldova au importat filtre în perioada 2024–2025. Liderul pieței este compania Inter Cars Piese Auto SRL, care controlează aproximativ 22% din volum și 28% din valoarea importurilor. Pe locul doi se află BB-Dializa SRL, specializată în consumabile pentru hemodializă. În același timp, primele 15 companii controlează aproape 70% din valoarea pieței, ceea ce indică o piață relativ concentrată, dar totuși competitivă.

Potrivit economistului Iurie Rija, piața filtrelor din Moldova trece printr-o transformare calitativă: volumele scad, dar valoarea importurilor crește, pe fondul orientării către produse mai complexe și mai scumpe. Această evoluție reflectă modernizarea parcului auto, dezvoltarea sectorului medical și creșterea cererii pentru echipamente tehnice mai avansate în industrie și agricultură.